COMUNICAT APM PRAHOVA: In fiecare an, în data de 22 Martie se celebrează Ziua Internaţională a Apei, un prilej de a conştientiza populaţia lumii asupra importanţei acestui factor de mediu în modelarea vieţii pe planeta noastră. Tema din acest an este “Natura pentru apă” şi propune explorarea modalităţilor în care însăşi natura ne poate oferi soluţii pentru provocările şi problemele secolului XXI.
Trebuie ţinut seama de faptul că apa constituie pentru viaţă nu numai un mediu de trai, ci şi o cărămidă necesară construirii diverselor structuri. Ca urmare, orice accident prin care o substanţă straină, nocivă ajunge în mediul acvatic, poate fi catastrofal datorită drumului rapid pe care această substanţă îl parcurge. Rezultatele se văd uneori imediat, alteori durează ani. De cele mai multe ori, consecinţele sunt legate de împuţinarea, degradarea şi dispariţia vieţuitoarelor acvatice, cu efect în sărăcirea fondului genetic mondial, punerea în pericol a existenţei biosferei şi, prin aceasta, a omenirii însăşi.
Modificarea sau distrugerea ecosistemelor afectează cantitatea şi calitatea apei destinate consumului uman. In prezent, 2,1 miliarde de oameni nu beneficiază de apă potabilă, lucru care influenţează sănătatea şi siguranţa traiului de zi cu zi, adeseori într-un mod de-a dreptul dramatic. Se estimează că pȃnă în anul 2050 populaţia lumii va creşte cu circa 2 miliarde de indivizi, ceea ce înseamnă un necesar de apă cu 30% mai mare ca în prezent.
Soluţiile pe care ni le oferă natura pot funcţiona dacă noi acţionăm responsabil, adoptȃnd o infrastructură “verde”, replantȃnd pădurile sau reconstruind zonele umede. In zonele aridizate, de exemplu, chiar şi albiile rȃurilor sezoniere pot reţine o cantitate suficientă de apă în straturile de adȃncime, astfel încȃt să asigure necesarul comunităţilor locale. In prezent, această sursă este rareori utilizată în mod sistematic pentru nevoile agriculturii sau pentru alte activităţi. Apa stocată natural în zonele umede, apa din sol sau din subteran poate fi mai eficient folosită şi cu costuri mai puţine decȃt în cazul realizării unei infrastructuri cu impact major asupra mediului.
Avȃnd în vedere consecinţele multiple, grave ale acţiunilor umane în mediul natural, putem afirma că nu se poate construi o societate sanatoasă într-o ambianţă bolnavă, atȃta vreme cȃt se urmăreşte doar stricta eficienţă economică, dezumanizantă.