Ce a făcut Grindeanu la Paris

20 Feb 2018 11:36
Ce a făcut Grindeanu la Paris
Premierul Sorin Grindeanu a avut ieri, la Paris, o întâlnire bilaterală cu omologul său francez, Édouard Philippe.

Prim-ministrul român l-a felicitat pe premierul Franței pentru preluarea mandatului și a apreciat că reușita în alegeri a președintelui Emmanuel Macron și formarea noului guvern reprezintă o șansă pentru relansarea proiectului european.

Cei doi oficiali au discutat despre excelentele relații dintre cele două țări, dar și despre perspectivele de intensificare a cooperării, în special în plan economic. În acest sens, cei doi prim-miniștri au convenit realizarea unor mecanisme interguvernamentale pentru aprofundarea colaborării în domenii precum energia, infrastructura, agricultura sau economia digitală.

"Guvernul României mulțumește Franței pentru sprijinul constant acordat țării noastre în proiecte majore. Aș vrea să reafirm angajamentul României pentru consolidarea relațiilor privilegiate dintre țările noastre și sunt convins că împreună vom lucra foarte eficient pentru întărirea proiectului european, în conformitate cu interesele noastre comune," a declarat premierul român.

"România este un partener important pentru Franța, pe lângă legăturile noastre istorice și culturale, sunt foarte mulți investitori francezi prezenți pe piața română și observ un interes crescut și din partea altor companii, care-și doresc să investească", a subliniat, la rândul său, premierul francez.

Prim-ministrul Édouard Philippe a mulțumit și a răspuns pozitiv invitației premierului Sorin Grindeanu de a vizita România.

De asemenea, cei doi prim-miniștri au discutat și despre pregătirea preluării președinției Consiliului UE de către România, precum și despre Sezonul Cultural România-Franța 2018-2019. "Se apropie un proiect important, Sezonul Cultural România-Franța 2018-2019, care va reprezenta o oportunitate imensă de a vorbi despre moștenirea noastră culturală comună", a declarat premierul francez.

O alta temă de discuție a fost dimensiunea de securitate și apărare în interiorul UE. "Suntem în favoarea avansării unui profil al UE mai consistent în materie de securitate și apărare. Această construcție trebuie să fie complementară cu NATO", a declarat șeful Executivului de la București.

În cadrul discuțiilor, prim-ministrul francez a arătat că Franța susține efortul României de a obține ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, dar și aderarea la Spațiul Schengen.

Vizita premierului Sorin Grindeanu în Franța are scopul să contribuie la întărirea Parteneriatului strategic dintre cele două țări și la consolidarea relațiilor economice, în condițiile în care nivelul schimburilor comerciale se află pe un trend ascendent. La nivelul anului 2016, schimburile comerciale bilaterale au fost de circa 8 miliarde, cu 10% mai mult decât în 2015.

Sorin Grindeanu: În primul rând, v-aş spune câteva lucruri şi despre ceea ce s-a întâmplat ieri, un pas important, şi anume aderarea României la Agenția pentru Energie Nucleară. E un pas important pentru a atinge obiectivul de a deveni membri în OCDE. Am avut o discuţie şi cu secretarul general al OCDE, domnul Gurría. Suntem pe drumul cel bun, putem să ne atingem acest obiectiv extrem de important pentru ţara noastră. Am dat exemplul acesta şi aseară şi am să fac o comparație: dacă aderarea la NATO ne-a adus nouă, României, securitate, aderarea la UE ne-a adus prosperitate şi creştere economică, aderarea la OCDE, care reprezintă o ţintă pe care o putem atinge, ne va aduce respectabilitate. Suntem determinați, e una din prioritățile politicii noastre externe. Suntem cu dosarul şi cu tot ceea ce avem de făcut foarte, foarte aproape de linia de finish, ceea ce reprezintă o victorie şi va reprezenta o victorie pentru ţara noastră. Extrem de important. Şi acesta a fost rolul vizitei mele de aseară.

Astăzi am avut o întâlnire, aşa cum ştiţi, cu primul ministru francez. În paranteză fie spus, şi dânsul la început de drum - chiar prima vizită pe care a primit-o din partea unui omolog a fost cea de astăzi. Scopul acestei vizite este legat de întărirea parteneriatului strategic pe care îl avem cu Franţa. S-au discutat toate punctele şi toate dosarele importante şi din punctul de vedere al Franței, şi din punctul de vedere al României. Am să vă enumăr câteva dintre ele şi, anume, cum putem contribui împreună la întărirea proiectului comun european - şi e una din ţintele noastre - mai ales din perspectiva faptului că am cerut şi am şi primit ajutor sau vom primi ajutor în ceea ce privește organizarea şi președinția viitoare a României, a Consiliului European din 2019. Sunt lucruri pe care dorim să le discutăm înainte, pentru a vedea care vor fi prioritățile pe agenda europeană la început de 2019. Vă spuneam de acest punct, extrem de important, întărirea proiectului european. De asemenea, s-a discutat despre relațiile bilaterale dintre România şi Franța şi s-au discutat foarte multe lucruri legate de întărirea relațiilor economice. Aşa cum ştiţi, între România şi Franța, în acest moment, sau la nivelul anului 2016, au existat schimburi comerciale de aproximativ 8 miliarde de euro, cu 10% mai mult decât în 2015. Deci trendul este ascendent. E loc de mai bine, e loc de a îmbunătăți şi a creşte nivelul acestor schimburi economice şi ca să enumăr câteva domenii, ar fi infrastructura, energia, agricultura, economia digitală. Sunt lucruri pe care le-am discutat, am convenit să avem grupuri de lucru comune, interministeriale, între Guvernul României şi Guvernul francez, tocmai pentru a întări acest parteneriat strategic. S-a discutat, de asemenea, şi am mulțumit pentru sprijinul pe care Franța ni-l dă pentru atingerea obiectivului de a deveni membru OCDE, ceea ce vă spuneam la început şi apreciem acest sprijin, un sprijin pe care Franța l-a dat României pe parcursul istoriei. Au fost tot timpul alături de noi şi când am dorit ca să dau câteva exemple, să devenim membri NATO, şi când am devenit membri ai UE - e ţara care susţine aderarea României la OCDE. De asemenea, despre Schengen, despre MCV, despre politica comună europeană de apărare. Sunt dosare în lucru pe care le ştiţi cu toții şi ne-am armonizat punctele de vedere.

Aş încheia, dar nu e în cele din urmă, schimburile excelente comune culturale dintre România şi Franţa şi sezonul cultural româno-francez care se anunţă a fi cel mai important eveniment cultural din ultimii zece ani din această perspectivă. L-am invitat pe prim-ministrul francez să vină în România. Împărtășim experiențe comune politice, dacă pot să le numesc aşa. Şi dânsul provine din administraţia locală. În viitorul apropiat va efectua o vizită în România, tocmai pentru a întări, a consolida relațiile româno-franceze.

Reporter: Domnule premier, dacă-mi permiteți!

Sorin Grindeanu: Vă rog!

Reporter: Premierul în Franţa, președintele în SUA într-o perioadă în care la nivel geopolitic pare cumva că alianțele se reașază. Poate să fie România, de exemplu, un liant între politica globală a SUA şi respectiv NATO, şi cea a Uniunii Europene, care cumva lasă impresia că se deteriorează?

Sorin Grindeanu: Pentru România, există două direcții strategice pentru politica externă: pe de o parte, întărirea proiectului european, România fiind ţară membră a Uniunii Europene, pe de altă parte întărirea parteneriatului strategic cu SUA. Sunt cei doi piloni de politică externă a ţării noastre, pe care trebuie să-i consolidăm şi aceasta este direcția corectă. Toate contactele, toate vizitele sunt mai mult decât binevenite, tocmai pentru a consolida aceste două direcții extrem de importante şi care sunt complementare, nu se exclud una pe alta.

Reporter: Dacă ne întoarcem la situația din ţară, ştim că are loc o evaluare a miniştrilor. Domnul Dragnea spunea că, deși nu ar vrea să plece nici un ministru, totul depinde de evaluarea partidului. Sunt şi câteva prime concluzii în ceea ce privește această evaluare?

Sorin Grindeanu: Eu am tot răspuns la această întrebare. E normal să fie evaluări, evaluări pe care le fac şi liderii coaliţiei. E un guvern politic, un guvern care se bazează pe o majoritate în parlament, evaluări pe care le facem şi la nivel de guvern, la nivelul prim-ministrului. E un guvern perfect? Nu, tot timpul e loc de mai bine, tot timpul e loc în a-ţi îmbunătăți activitatea. Eu îmi doresc ca toate aceste lucruri, şi acesta cred că e scopul tuturor, să ducă la îmbunătățirea activității Guvernului României, aşa că din această perspectivă lucrurile sunt cât se poate de clare, spuse şi de mine, şi spuse şi de către domnul președinte Dragnea în urmă cu două zile.

Reporter: Nicolae Bădălău este considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea. Credeți că a vorbit în nume propriu sau este o părere împărtășită la nivelul partidului, la nivelul conducerii?

Sorin Grindeanu: N-am să răspund altceva decât ceea ce am mai spus, nu dau replici, n-am dat şi nici nu voi da şi nici nu vreau să fac speculații.

Reporter: În cazul în care aceste presiuni vor creşte, excludeți o demisie?

Sorin Grindeanu: Eu nu vorbesc de lucruri şi nu vreau să fac speculații, aşa cum v-am spus. Îmi doresc ca activitatea guvernului, şi tot timpul e loc de mai bine, să fie îmbunătățită. S-a făcut foarte multe lucruri bune, în continuare trebuie să facem lucruri bune şi acesta este rolul meu, al echipei, şi nu doar, al celor care ne susțin în coaliţie şi în parlament. Din această perspectivă privesc lucrurile.

Reporter: Vă afectează în vreun fel, domnule premier, că coaliţia de guvernare nu vă mai sprijină în totalitate, ca la început?

Sorin Grindeanu: Nu. De unde această concluzie?

Reporter: Vă afectează în vreun fel această presiune, poate chiar în relația pe care o aveţi cu colegii din cabinet? Autoritatea premierului...

Sorin Grindeanu: Nu există nici un fel de știrbire a autorității premierului. Eu privesc lucrurile aşa cum vă spuneam mai devreme şi rolul meu este să încerc, împreună cu echipa pe care o conduc, şi nu doar cea guvernamentală, echipa lărgită, să facem ceea ce am promis oamenilor şi ăsta este rolul nostru. Replici, chestiuni care nu ţin de agenda mea şi a guvernului pe care îl conduc n-o să dau, nu am dat şi nici n-o să dau.

Reporter: S-a discutat despre remanierea guvernului? Este o temă de discuţie, o temă actuală de discuții?

Sorin Grindeanu: Până acum lucrurile se desfășoară aşa cum le-aţi spus şi dvs. Există o evaluare permanentă pe care o face şi coaliția, e o evaluare pe care o am şi eu. Sunt lucruri pe care eu le consider normale şi pe care nu neapărat schimbări de miniştri... sunt importante, aceste schimbări, cât acolo unde poate lucrurile poate pot fi făcute mai bune, să putem să îmbunătățim activitatea.

Reporter: Cum credeți că se va încheia această evaluare?

Sorin Grindeanu: Nu fac speculaţii, vă rog.

Reporter: Ce nemulțumiri au fost şi ce miniştri ar fi vizați? Că aţi spus la un moment dat că este vorba despre nişte nemulțumiri.

Sorin Grindeanu: N-o să intru şi nici nu fac lucrul ăsta la televizor.

Reporter: Vă veţi împotrivi în cazul în care partidele din coaliție vor cere ca unul dintre miniştri să plece vor cere ca unul dintre miniştri să plece, dar dvs simțiți că îşi face treaba? Vă veţi împotrivi în vreun fel?

Sorin Grindeanu: Aici, eu cred că nu e loc de ceea ce pare că e sensul întrebării dvs. Nu există tensiuni, nu există lucruri de acest tip, tot timpul trebuie să existe argumente, de ce poți să faci sau vrei să faci un lucru, de ce poate activitatea într-un anumit domeniu a fost la un nivel mai redus. Discutăm pe argumente, nu pe altceva.

Reporter: V-aş întreba tocmai despre această activitate: sunt reproşuri că guvernul nu şi-a asumat proiecte importante din programul de guvernare, şi aici m-aş referi la fondul suveran, la legea salarizării, toate au ajuns sub forma inițiativelor legislative până la urmă în parlament, asumate de parlamentari, nu de guvern.

Sorin Grindeanu: Dar să ştiţi că aceste decizii au fost luate împreună în coaliție, adică n-a fost decizia guvernului. Din contră, guvernul de exemplu pe legea salarizării şi-a dat acordul. Mă bucur şi îi felicit pe parlamentari că au reușit într-un timp relativ scurt să aprobe această lege extrem de importantă pentru ţara noastră şi care reașază tot acest sistem bugetar pe baze corecte. E un lucru extrem de bun şi îi felicit încă o dată. Tocmai asta ne-am dorit, a existat un dialog şi există un dialog între guvern şi parlament pe care din cele două căi promovăm aceste legi şi s-a considerat necesar sau util, mai util, ca promovarea, de exemplu, a legilor pe care dvs le-aţi amintit şi, pentru că e vorba şi de un anumit ritm, într-un ritm mai alert se poate face această promovare mai repede, direct prin parlament, prin inițiativă parlamentară. Asta a fost singura...

Reporter: Spuneați că decizia a fost luată în coaliție. Reproșurile vin tocmai de la unul din liderii coaliţiei, Călin Popescu Tăriceanu. De ce, până la urmă?

Sorin Grindeanu: Nu știu, nu mă întrebați pe mine. Şi v-am spus că nu dau replici. Aceste decizii legate de legea salarizării unitare şi de fondul suveran, vă spuneam, că au fost decizii politice date de un singur motiv, şi anume posibilitatea de a avea un calendar şi o durată mai scurtă până a ajunge la aprobare, ceea ce s-a întâmplat de exemplu ieri, prin aprobarea legii salarizării unitare. Fiindcă altfel, trecând prin procedură guvernamentală, calendarul până la aprobare era mult mai lung. Nu există nicio altă motivație, din contră, ca să iau exemplul de ieri, sunt extrem - şi subliniez încă o dată - sunt extrem de bucuros că această lege a fost aprobată, că în sfârșit avem o lege, atunci când va fi promulgată, sigur, că îşi urmează parcursul, mergând la Administraţia Prezidențială, avem o lege a salarizării unitare care așază acest sistem într-o piramidă corectă. E un lucru extrem de important, unde guvernul şi-a dat concursul aşa cum ştiţi cu toții.

Reporter: La început de mandat spuneați că renovarea sau modernizarea penitenciarelor se poate face din fonduri europene. Sunt informații cum că se poate face doar cel mult izolarea termică a acestora din fonduri europene. Cum vedeţi rezolvată această problemă?

Sorin Grindeanu: Noi am trimis scrisoarea, intenția guvernului de a accesa fonduri europene către CE, așteptând în continuare un răspuns. De aici, aceasta este o parte a problemei mari şi anume cea legată până la urmă şi de decizia pilot a CEDO. Avem un termen de 6 luni până când trebuie să venim cu acel pachet, fie de măsuri, fie de propuneri legislative care să nu ne ducă în situația de a primi amenzi. Se lucrează. Din discuţiile pe care le am cu Ministerul Justiţiei, se lucrează la acest pachet legat şi de proiecte de legi şi de măsuri. De asemenea, așteptăm răspunsul, ca să vă răspund direct, așteptăm răspunsul Comisiei Europene. Ne dorim să putem să facem lucrări, aşa cum ne-au anunţat, de altfel, reprezentanţii Comisiei Europene, din bani europeni.

Reporter: Deci încă nu este o decizie.

Reporter: Aş vrea să vă întreb, pentru că se discută şi de modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, dacă luați în calcul ca pragul pentru prejudiciu, în cazul abuzului în serviciu, să fie făcut, stabilit printr-o ordonanţă de urgenţă? Vă întreb asta, pentru că fostul ministru al justiției, Florin Iordache, a spus că lucrurile ar merge mult mai bine dacă ar fi o ordonanţă de urgenţă şi nu să se treacă prin parlament.

Sorin Grindeanu: Deci eu cred că am fost cât se poate de clar din acest punct de vedere. Există în acest moment un proiect de lege care a fost lucrat la Ministerul Justiţiei şi care a fost supus dezbaterii publice, unde au fost consultate toate instituțiile, fie că vorbim de CSM, de Înalta Curte, Minister Public, DNA, DIICOT ş.a.m.d. şi s-a ajuns la acea formă. Ce conține acel proiect de lege? Transpunerea tuturor deciziilor Curţii Constituţionale în Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Am avut o decizie a Curţii Constituţionale în urmă cu câteva zile. Poziția mea şi a ministrului justiției a fost aceasta şi e aceasta. Trebuie să așteptăm să vedem motivarea Curţii Constituţionale. Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Trebuie să existe dezbatere, care să rezulte acel proiect de lege, care va primi avizul guvernului şi care va fi trimis în parlament. În modul acesta vom face lucrurile.

Reporter: V-aş întreba o problemă de politică externă: dacă sunteți mulțumit de activitatea ambasadorului României la Londra, în urma ultimului atentat.

Sorin Grindeanu: Eu vreau să vă răspund altcumva. Sunt extrem de mulțumit de activitatea ambasadorului României la Paris şi în Franţa. A reușit în foarte, foarte scurt timp, să facă lucruri foarte bune. Dovadă e şi ceea ce s-a întâmplat ieri şi astăzi şi reprezintă un exemplu de ambasador care ştie să interacționeze extrem de bine cu autorităţile din ţara unde îşi desfășoară activitatea şi care ajută în promovarea intereselor României. Eu vreau să-l felicit în mod public şi sunt convins că a contribuit şi va contribui în continuare la întărirea relațiilor româno-franceze. Mulţumesc!

Sursa: gov.ro

COMENTARII

COMENTEAZA SI TU



Ultimele comentarii
LOCUITORII DE LA BUCOV CREDETI CA NU STIAU CA TERENUL ESTE MAI JOS DECAT STRADA ,DE CE NU AU INALTAT CURTILE SI TEMELIA LA CASA TREBUIA SA AIVA U1 METRU DE LA DRUM , OARE AU FOST COMOZI ,CA DACA AU FACUT BARTAI CASELE BANUIESC CA AU AVUT SI BANI PTR CONSTRUCTII ?
Salutari din Iasi! Doamna, va spun in primul rand ca va stimez foarte mult, ca abia pot sa estimez dimensiunea incercarilor pe care le-ati traversat pana acum. Empatizez cu Dvs. pana peste poate, o data pentru ca imi aduc aminte de colegul meu Aurel, din scoala generala, cu o dizabilitate notabila, ce-i drept – de intelect, diferita de a lui Rares (oare am retinut bine?), o data pentru ca sunt parinte si inteleg participativ provocarea formarii unui om, o data pentru ca sotia mea se ocupa - ca si profesie - de integrarea copiilor mai greu integrabili (autism, add, adhd, Asperger, Down, tetraplegici) si oarecum cel mai abitir pentru ca eu fac proteze oculare pentru oameni care si-au pierdut, pe langa vedere, globul sau globii oculari cu totul. Imi dau seama cat de provocator a fost sa ridicati acest om pana la aceasta varsta ca sa-l faceti integrabil (inteleg ca este elev la Cuza, corect?). Aveti respectul meu profund pentru asta, eu personal nu sunt convins ca as fi putut duce o asemenea cruce. Permiteti-mi, va rog, sa va expun punctul meu de vedere, nu neaparat dezinteresat, rezonez foarte mult cu situatia Dvs., ci mai degraba, extern: In primul rand, indiferent de dizabilitatea fiului Dvs., societatea in care doriti Dvs. sa-l integrati (si va aplaud pentru asta, fara sa vreau stiu ce se intampla in scolile speciale) este societatea oamenilor fara dizabilitati. Acum.. e posibil sa ma insel, sau sa nu-mi mai aduc aminte precis, au trecut si peste mine cativa ani de cand am terminat liceul, dar.. este nefiresc pentru un adolescent sa fie insotit de mama sa la scoala. Imi imaginez ca Dvs. considerati imperios necesar acest aspect pentru evolutia fiului Dvs., insa, corectati-ma daca gresesc, oare nu se simte umilitor? Eu intram in pamant cand venea cineva sa ma ia de la liceu, era, pentru mine, desconsiderarea suprema a puterii masculului feroce inspre care accedeam si afirmam eu ca ma transform. Bun, acest lucru pur si simplu nu e posibil in cazul fiului Dvs., va trebui sa-l preluati mereu de la scoala, dar va rog sa pastrati in minte - cand vreti sa va insotiti fiul in viata sa sociala, pentru ca, la acel moment, viata sociala este in sala de curs – va rog sa retineti si umilinta pe care o resimtim noi, ca si tineri masculi fortosi (cel putin noi asa ne vedem, va asigur, chiar daca ne cizelam “superputerile” abia dupa facultate). Pe nesimtite, nevoia sa de aparteneta intr-un grup de oameni fara dizabilitati a inceput sa se simta la varsta asta, iar integrarea sa, cu siguranta, a inceput, independent de Dvs. Nevoia de trib a omului este o chestiune ancestrala si onest va spun ca e una benefica si foarte mobilizatoare, in special la baieti. Apoi, fortuit, Rares este in acest moment cvasidependent de prezenta Dvs. – inteleg asta. Si, va place sau nu, aveti dreptate, va fi mereu cvasidependent de cineva. Va intreb, oare nu e momentul sa-i permiteti sa-si dezvolte niste mecanisme sanatoase si asumate de dependenta fata de lumea inconjuratoare in care se va dezvolta pana la final? Nici mie nu-mi convine efemeritatea mea, insa trebuie sa le acceptam si sa le lasam, sa le formam chiar puilor nostri de om uneltele necesare pentru adaptare la lumea in care vor creste ei. Din cate afirma postvorbitoarea Dvs. in acest interviu, (presupun ca este Directorul colegiului), Rares este un elev performant. Aveti incredere in el ca se va descurca pe cont propriu – este, poate, cel mai insemnat combustibil pe care il poate primi un tanar de la parinti la acea varsta, cu mult mai insemnat decat prezenta sau banii. Pentru mine, acel “am incredere in tine ca poti sa zbori cu aripile tale” sigur a fost. Credeti in forta lui de izbanda, viata e lunga si trebuie sa termine singur opera umana pe care ati inceput-o Dvs. Nu va ascund, coincidenta face ca am cunoscut-o pe diriginta lui Rares, cu 14-15 ani in urma, cand eram vicepresedinte in forumul judetean al elevilor, organizatie care a prins grai, in mare parte, gratie implicarii sale in educatia noastra si mentoratului novicilor aidoma mie. Nu-mi vine in minte un dascal mai iscusit, tin minte ca o asociam, inca de atunci, lui Sidney Poitiers din “To Sir, with love”. A fost profesorul care a trezit in mine interesul pentru exprimare, pentru libertate, omul care m-a facut sa constientizez ca nu sunt doar nr. matricol 4207, ca am forta sa devin ce vreau eu. Imi dau seama ca sunteti foarte implicata emotional, nici nu ati avea cum sa nu fiti, insa, din punctul meu de vedere, nu gasesc un profesionist mai potrivit si mai dedicat pentru situatia actuala. Imi aduc aminte si de momentele in care ma punea sa redactez de 5 ori un material pentru un proiect, pentru ca “nu are substanta / nu e nimic inedit / ai folosit limbaj de lemn, etc.”, dar, mai cu seama, imi amintesc ca nimic nu era mai presus pentru domnia sa decat interesul elevului. A fost motorul care pe mine m-a facut adultul de care, cu smerenie, va spun ca are o voce care se aude. Va marturisesc ca nu am nici un interes in a va supara, iar de judecat – nici nu indraznesc, pur si simplu nu sunt capabil. Va spun insa, parerea unui om de la mare distanta – temporala / geografica / conjuncturala: indiferent de cadrele legale, care va pot fi potrivite sau potrivnice, e momentul sa-I permiteti lui Rares sa zboare, fara Dvs., oricat de greu si de dureros ar fi.
Se stie in cadrul institutiei, de către toti, atat elevi cat si profesori ca la clasa s, au facut cu drag eforturi sustinute sa poata fi integrat frumos copilul. Mamei i s.a permis accesul in clasa,timp de peste 1 an, pana cand se pare ca a inceput sa isi asume prerogative pe care nu le avea, sa intervina in relațiile dintre elevii clasei, să spună ca x sau y metoda de predare ii pare nu se stie cum, ca mai bine profesorul x sau elevul y sa fie in felul z. Etc. Lucruri care nu mai aveau nimic in comun cu scopul prezentei dansei acolo. Elevii s.au revoltat, parintii lor au solicitat ca doamna sa nu mai stea in clasa in ore,avand in vedere ca toti copiii din clasa si.au aratat deschiderea si disponibilitatea sa il ajute pe elev sa aiba notite luate, corect scrise, inregistrate, după caz. Dirigintele clasei s.a implicat cum putin probabil ca poate un alt profesor sa o faca mai bine, tot ce se poate doar sa ii fie bine copilului. Sa aiba sansa ,in ciuda handicapului,sa traiasca intr.un colectiv de tineri de varsta lui. Sa i se dea acces,in masura în care se putea, la normalitatea varstei,la un grad necesar de independenta. Din păcate aici pare sa fie o chestiune de orgoliu. Exista in liceu un caz similar - elev nevăzător- adus de tata la școală. Nicio problema acolo. Oare cum se poate? Ce urât cum in loc sa fie apreciate lucrurile de mare dedicare sufleteasca pe care unii prof.le fac, se prefera deturnarea realității in numele "senzaționalului" ieftin.
trist, dar adevarat!
Feicitari, baieti!
Curs valutar
EUR Euro 4.6609 0.0014
USD Dolarul SUA 3.7530 0.0224
GBP Lira sterlina 5.2630 0.0132
CHF Francul elvetian 4.0471 0.0019
XAU Gramul de aur 162.6839 -0.3017