Ce a spus Laura Codruța KÖVESI la bilantul DNA

23 Feb 2018 20:30
Ce a spus Laura Codruța KÖVESI la bilantul DNA
Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creştere semnificativă a eficienţei în combaterea corupţiei şi s-au înregistrat o serie de premiere de la înfiinţarea DNA:
-cele mai multe dosare penale înregistrate
-cele mai multe dosare de soluţionat
-cele mai multe dosare soluţionate
-cele mai multe rechizitorii
-cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate
-cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi.

Activitatea DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficienţă sporită în activitatea de combatere a corupţiei, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale.
Fundamentul acestei evoluţii pozitive a activităţii l-a constituit efortul substanţial şi consecvent al colegilor din DNA.

Cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în 2014 au avut de soluţionat peste 9100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa direcţiei.

Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluţionarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
Datele statistice confirmă eficienţa activităţii DNA precum şi faptul că resursele investigative sunt canalizate către dosarele cu finalitate judiciară.

Peste 1100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat.
În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competenţelor procurorului în faza de judecată.
Activitatea judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale.

Peste 1.130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA.
Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creşterea standardelor de calitate.

Obiectivele stabilite pentru anul 2014 au fost realizate dovadă fiind rezultatele pozitive în domeniile stabilite ca fiind prioritare.
Frauda și corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni în procedura de achiziţii publice.
Frauda în acest domeniu este îndreptată cu predilecţie spre fondurile naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenţa incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori, există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani sau influenţarea procedurilor de achiziţie se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenţi politici.
Din perspectiva tipologiilor de comitere, rezultă o perfecţionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei.
Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele punitive să se combine cu cele preventive. Numărul sesizărilor de la instituţiile de control a scăzut în 2014, fiind extrem de importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.

Calitatea actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupţia în sistemul judiciar a fost şi rămâne una dintre priorităţi. În 2014 au fost trimişi în judecată 35 magistraţi şi au fost condamnaţi definitiv 20 magistraţi.
Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraţilor trimişi în judecată de DNA şi condamnaţi definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluţie nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere a eficienţei investigaţiilor DNA. Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin intermediul DNA.
În acelaşi timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție, mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.
Este necesară şi dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecţia Judiciară cu privire la magistraţii trimişi în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupţie în acest corp profesional.

În 2014 au fost investigaţii în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniștri.
Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA într-un an.
Este un semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua, indiferent de funcţia administrativă sau politică deţinută de persoana vizată.
Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăţilor, sănătate, educaţie, achiziţii publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA.
În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro.

Ca urmare a reorganizării asumate şi realizate în anul 2014 a avut loc o impulsionare a activităţii structurilor teritoriale şi o creştere a eficienţei activităţii acestora. Rolul şi contribuţia structurilor teritoriale au devenit din ce în ce mai importante.
Trebuie evidenţiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societăţii efectuate de colegii din Braşov, Cluj, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Timişoara şi Suceava. O creştere semnificativă a volumului de activitate şi a numărului de rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanţa, Craiova, Bacău, Galaţi, Iaşi, Alba şi Târgu Mureş.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuţia profesională a poliţiştilor judiciari, a specialiştilor şi a întregului personal care lucrează în DNA.

Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni.
În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an.
Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat.
Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013.
Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an.
Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri.

Pe de altă parte, activitatea DNA a fost influenţată de modificările legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor coduri. Aşa cum menţionam în 2013, înainte de intrarea în vigoare, unele dispoziţii au creat dificultăţi în practica organelor judiciare, aspect confirmat şi de deciziile de neconstituţionalitate pronunţate în 2014.
În acest sens, am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie. Aceste propuneri vizează clarificarea unor dispoziţii care reglementează probele şi procedeele probatorii, accesul la informaţii privind datele de trafic legate de comunicaţiile electronice, regimul imunităţilor parlamentare sau ministeriale şi procedura în camera preliminară.

În 2014, DNA a fost una dintre instituţiile ale cărei activităţi s-au aflat în atenția opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituţia noastră. Respectarea exigenţelor de transparenţă a devenit un obiectiv prioritar al activităţii de comunicare publică desfăşurată de instituţie, iar punerea datelor din dosar la dispoziţia participanţilor în procesul penal, jurnaliştilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii şi a regulamentului adoptat de CSM.
O realitate care ne bucură şi ne dă încredere este aceea că interesul public față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut.

Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar.
Totodată, în anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti. Această analiză a indicat că performanţa DNA în anul 2014 este considerată consistentă și credibilă.

Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni.

COMENTARII

COMENTEAZA SI TU



Ultimele comentarii
Felicitări oamenilor legii!
LOCUITORII DE LA BUCOV CREDETI CA NU STIAU CA TERENUL ESTE MAI JOS DECAT STRADA ,DE CE NU AU INALTAT CURTILE SI TEMELIA LA CASA TREBUIA SA AIVA U1 METRU DE LA DRUM , OARE AU FOST COMOZI ,CA DACA AU FACUT BARTAI CASELE BANUIESC CA AU AVUT SI BANI PTR CONSTRUCTII ?
Salutari din Iasi! Doamna, va spun in primul rand ca va stimez foarte mult, ca abia pot sa estimez dimensiunea incercarilor pe care le-ati traversat pana acum. Empatizez cu Dvs. pana peste poate, o data pentru ca imi aduc aminte de colegul meu Aurel, din scoala generala, cu o dizabilitate notabila, ce-i drept – de intelect, diferita de a lui Rares (oare am retinut bine?), o data pentru ca sunt parinte si inteleg participativ provocarea formarii unui om, o data pentru ca sotia mea se ocupa - ca si profesie - de integrarea copiilor mai greu integrabili (autism, add, adhd, Asperger, Down, tetraplegici) si oarecum cel mai abitir pentru ca eu fac proteze oculare pentru oameni care si-au pierdut, pe langa vedere, globul sau globii oculari cu totul. Imi dau seama cat de provocator a fost sa ridicati acest om pana la aceasta varsta ca sa-l faceti integrabil (inteleg ca este elev la Cuza, corect?). Aveti respectul meu profund pentru asta, eu personal nu sunt convins ca as fi putut duce o asemenea cruce. Permiteti-mi, va rog, sa va expun punctul meu de vedere, nu neaparat dezinteresat, rezonez foarte mult cu situatia Dvs., ci mai degraba, extern: In primul rand, indiferent de dizabilitatea fiului Dvs., societatea in care doriti Dvs. sa-l integrati (si va aplaud pentru asta, fara sa vreau stiu ce se intampla in scolile speciale) este societatea oamenilor fara dizabilitati. Acum.. e posibil sa ma insel, sau sa nu-mi mai aduc aminte precis, au trecut si peste mine cativa ani de cand am terminat liceul, dar.. este nefiresc pentru un adolescent sa fie insotit de mama sa la scoala. Imi imaginez ca Dvs. considerati imperios necesar acest aspect pentru evolutia fiului Dvs., insa, corectati-ma daca gresesc, oare nu se simte umilitor? Eu intram in pamant cand venea cineva sa ma ia de la liceu, era, pentru mine, desconsiderarea suprema a puterii masculului feroce inspre care accedeam si afirmam eu ca ma transform. Bun, acest lucru pur si simplu nu e posibil in cazul fiului Dvs., va trebui sa-l preluati mereu de la scoala, dar va rog sa pastrati in minte - cand vreti sa va insotiti fiul in viata sa sociala, pentru ca, la acel moment, viata sociala este in sala de curs – va rog sa retineti si umilinta pe care o resimtim noi, ca si tineri masculi fortosi (cel putin noi asa ne vedem, va asigur, chiar daca ne cizelam “superputerile” abia dupa facultate). Pe nesimtite, nevoia sa de aparteneta intr-un grup de oameni fara dizabilitati a inceput sa se simta la varsta asta, iar integrarea sa, cu siguranta, a inceput, independent de Dvs. Nevoia de trib a omului este o chestiune ancestrala si onest va spun ca e una benefica si foarte mobilizatoare, in special la baieti. Apoi, fortuit, Rares este in acest moment cvasidependent de prezenta Dvs. – inteleg asta. Si, va place sau nu, aveti dreptate, va fi mereu cvasidependent de cineva. Va intreb, oare nu e momentul sa-i permiteti sa-si dezvolte niste mecanisme sanatoase si asumate de dependenta fata de lumea inconjuratoare in care se va dezvolta pana la final? Nici mie nu-mi convine efemeritatea mea, insa trebuie sa le acceptam si sa le lasam, sa le formam chiar puilor nostri de om uneltele necesare pentru adaptare la lumea in care vor creste ei. Din cate afirma postvorbitoarea Dvs. in acest interviu, (presupun ca este Directorul colegiului), Rares este un elev performant. Aveti incredere in el ca se va descurca pe cont propriu – este, poate, cel mai insemnat combustibil pe care il poate primi un tanar de la parinti la acea varsta, cu mult mai insemnat decat prezenta sau banii. Pentru mine, acel “am incredere in tine ca poti sa zbori cu aripile tale” sigur a fost. Credeti in forta lui de izbanda, viata e lunga si trebuie sa termine singur opera umana pe care ati inceput-o Dvs. Nu va ascund, coincidenta face ca am cunoscut-o pe diriginta lui Rares, cu 14-15 ani in urma, cand eram vicepresedinte in forumul judetean al elevilor, organizatie care a prins grai, in mare parte, gratie implicarii sale in educatia noastra si mentoratului novicilor aidoma mie. Nu-mi vine in minte un dascal mai iscusit, tin minte ca o asociam, inca de atunci, lui Sidney Poitiers din “To Sir, with love”. A fost profesorul care a trezit in mine interesul pentru exprimare, pentru libertate, omul care m-a facut sa constientizez ca nu sunt doar nr. matricol 4207, ca am forta sa devin ce vreau eu. Imi dau seama ca sunteti foarte implicata emotional, nici nu ati avea cum sa nu fiti, insa, din punctul meu de vedere, nu gasesc un profesionist mai potrivit si mai dedicat pentru situatia actuala. Imi aduc aminte si de momentele in care ma punea sa redactez de 5 ori un material pentru un proiect, pentru ca “nu are substanta / nu e nimic inedit / ai folosit limbaj de lemn, etc.”, dar, mai cu seama, imi amintesc ca nimic nu era mai presus pentru domnia sa decat interesul elevului. A fost motorul care pe mine m-a facut adultul de care, cu smerenie, va spun ca are o voce care se aude. Va marturisesc ca nu am nici un interes in a va supara, iar de judecat – nici nu indraznesc, pur si simplu nu sunt capabil. Va spun insa, parerea unui om de la mare distanta – temporala / geografica / conjuncturala: indiferent de cadrele legale, care va pot fi potrivite sau potrivnice, e momentul sa-I permiteti lui Rares sa zboare, fara Dvs., oricat de greu si de dureros ar fi.
Se stie in cadrul institutiei, de către toti, atat elevi cat si profesori ca la clasa s, au facut cu drag eforturi sustinute sa poata fi integrat frumos copilul. Mamei i s.a permis accesul in clasa,timp de peste 1 an, pana cand se pare ca a inceput sa isi asume prerogative pe care nu le avea, sa intervina in relațiile dintre elevii clasei, să spună ca x sau y metoda de predare ii pare nu se stie cum, ca mai bine profesorul x sau elevul y sa fie in felul z. Etc. Lucruri care nu mai aveau nimic in comun cu scopul prezentei dansei acolo. Elevii s.au revoltat, parintii lor au solicitat ca doamna sa nu mai stea in clasa in ore,avand in vedere ca toti copiii din clasa si.au aratat deschiderea si disponibilitatea sa il ajute pe elev sa aiba notite luate, corect scrise, inregistrate, după caz. Dirigintele clasei s.a implicat cum putin probabil ca poate un alt profesor sa o faca mai bine, tot ce se poate doar sa ii fie bine copilului. Sa aiba sansa ,in ciuda handicapului,sa traiasca intr.un colectiv de tineri de varsta lui. Sa i se dea acces,in masura în care se putea, la normalitatea varstei,la un grad necesar de independenta. Din păcate aici pare sa fie o chestiune de orgoliu. Exista in liceu un caz similar - elev nevăzător- adus de tata la școală. Nicio problema acolo. Oare cum se poate? Ce urât cum in loc sa fie apreciate lucrurile de mare dedicare sufleteasca pe care unii prof.le fac, se prefera deturnarea realității in numele "senzaționalului" ieftin.
trist, dar adevarat!
Curs valutar
EUR Euro 4.6552 0.0013
USD Dolarul SUA 3.7813 -0.0054
GBP Lira sterlina 5.2837 0.0230
CHF Francul elvetian 4.0473 0.0096
XAU Gramul de aur 161.6184 0.4821