Programul Festivalului de Teatru Toma Caragiu Ploiesti, Editia a VII-a, 31 octombrie-5 noiembrie

22 Feb 2018 18:17
Programul Festivalului de Teatru Toma Caragiu Ploiesti, Editia a VII-a, 31 octombrie-5 noiembrie
In perioada 31 octombrie – 5 noiembrie 2017, Primaria Municipiului Ploiesti, Teatrul Toma Caragiu si Asociatia Viitor Art organizeaza cea de-a saptea editie a Festivalului de Teatru Toma Caragiu

Marti, 31 octombrie

ora 18.00 - Deschiderea oficiala a Festivalului

ora 18.30, Sala Teatrului Toma Caragiu - Soldatul de ciocolata (sau Armele si omul) de George Bernard Shaw, Teatrul Odeon Bucuresti. Regia Andrei Serban, scenografia Anka Lupes. Cu: Sabrina Iaschevici, Antoaneta Zaharia, Alina Berzunteanu, Alexandru Papadopol, Cezar Antal, Constantin Cojocaru, Catalin Babliuc, Dimitrii Bogomaz. Durata: 145 min. (cu pauza)

ora 21.00, Sala Teatrului pentru Copii – Idolul si Ion Anapoda dupa George Mihail Zamfirescu, Centrul Cultural ARCUB. Regia Mariana Camarasan si Toma Danila, scenografia Vladimir Turturica. Cu: Oana Pellea, Richard Bovnoczki, Florina Gleznea, Cristina Casian, Istvan Teglas. Durata: 120 min. (cu pauza)

Miercuri, 1 noiembrie

ora 18.30, Sala Teatrului Toma Caragiu – Umbre de Marilia Samper, Teatrul National Bucuresti. Regia Vlad Cristache, scenografia Vlad Cristache. Cu: Mariana Mihut, Victor Rebengiuc, Ana Ciontea, Gheorghe Visu, Mircea Rusu, Gavril Patru, Alexandra Salceanu, Emilian Mârnea. Durata: 135 min. (fara pauza)

ora 21.00, Sala Teatrului pentru Copii – N-ai tu treaba! de Catalin Stefanescu dupa Danila Prepeleac de Ion Creanga, Teatrul ACT Bucuresti. Regia Alexandru Dabija, scenografia: Alexandru Dabija. Cu: Marcel Iures, Alexandru Voicu, Andrei Seusan. Durata: 80 min. (fara pauza)

Joi, 2 noiembrie

ora 18.30, Sala Teatrului Toma Caragiu – O mie de motive, dupa “Every Brilliant Thing” de Duncan Macmillan ,Teatrul Point Bucuresti. Regia Horia Suru. Cu: Florin Piersic jr. Durata: 100 min (fara pauza)

ora 20.30, Sala Teatrului pentru Copii – Kimberly de David Lindsay-Abaire, Teatrul de Comedie. Regia Andreea Vulpe, scenografia Cristina Milea. Cu: Virginia Mirea, Mihaela Teleoaca, Vlad Birzanu, Laura Cret, Ioan Coman. Durata: 135 min.(fara pauza)

Vineri, 3 noiembrie

ora 18.30, Sala Teatrului pentru Copii - Rovegan text Catinca Draganescu, Centrul de Teatru Educational REPLIKA. Regia Catinca Draganescu. Cu: Mihaela Teleoaca, Silvana Negrutiu si Valentina Zaharia. Durata: 90 min.

ora 18.30, Casa de Cultura a Sindicatelor – Sanziana si Pepelea de Vasile Alecsandri . Teatrul National Cluj-Napoca. Regia Alexandru Dabija, scenografia Cristian Rusu. Cu: Anca Hanu, Miriam Cuibus, Angelica Nicoara, Irina Wintze, Diana Buluga, Adriana Bailescu, Patricia Brad, Matei Rotaru, Ionut Caras, Radu Largeanu, Cristian Grosu, Adrian Cucu, Catalin Herlo, Dragos Pop, Cristian Rigman, Miron Maxim, Silvius Iorga, Mihnea Blidariu. Durata: 150 min.(cu pauza)

ora 20.30, Sala Teatrului Toma Caragiu - Iarna de Jon Fosse, Teatrul Nottara Bucuresti. Regia : Mihai Maniutiu, scenografia si costumele Adrian Damian. Cu: Catrinel Dumitrescu, Andrea Gavriliu, Andi Vasluianu, Stefan Lupu. Durata: 70 min.

ora 22.00, Beraria Curtea Berarilor – Concert Ethnotic Cu: Irina Sarbu (voce), Cezar Cazanoi (flaut si caval), Capriel Dedeian (chitara), Anatol Cazanoi (tambal si clapa), Laurentiu Horjea (bas) si Dragos Mihu (tobe). Durata: 60 min. (fara pauza)

Sâmbata, 4 noiembrie

ora 18.30, Sala Teatrului Toma Caragiu – Suntrack (In cautarea sunetului pierdut intr-un oras cu soare). Scenariul Radu Afrim, Teatrul Maria Filotti Braila. Regia: Radu Afrim, scenografia Irina Moscu. Cu: Alin Florea, Narcisa Novac, Corina Georgiana Bors, Valentin Terente, Andreea Rahaianu, Mihai Jalba, Andrei Moraru, Doru Ciutacu, Florin Stan, Nadejdea Isac, Nigeri Caramanli. Durata: 110 min. (fara pauza)

ora 20.30, Casa de Cultura a Sindicatelor – Oscar si tanti Roz de Eric-Emmanuel Schmitt, Teatrul Eugene Ionesco Chisinau. Regia Petru Vutcarau, scenografia Tatiana Popescu. Cu: Ala Mensicov, Stefan Bourosu, Anatol Guzic, Laurentiu Vutcarau, Inna Colbasiuc, Valeria Gartan, Iuliana Vornicescu, Dan Melnic, Liuba Roman, Adriana Bitca, Dumitru Mamei, Maxim Chiriac, Artiom Perciun, Natalia Prodan. Durata: 120 min. (fara pauza)

ora 22.30, Sala Teatrului pentru Copii – Zic-Zac de Andrea Gavriliu, Godot Cafe Teatru Bucuresti. Regia Andrea Gavriliu, scenografia Andreea Sandulescu. Cu: Andrea Gavriliu, Stefan Lupu, Gabriel Costin. Durata: 65 min.

ora 21.30, Beraria Curtea Berarilor – Zoom Trio&Lacramioara Bradoschi si Ion Radu Burlan Cu: Relu
Despa – tobe, Andrei Frincu – contrabas, Cristian Duca – pian, Lacramioara Bradoschi - voce, Ion Radu Burlan – voce. Durata: 60 min. (fara pauza)

Duminica, 5 noiembrie

ora 11.00, Esplanada Palatului Culturii – d’ECOurage scenariul Andrea Gavriliu , Teatrul National Cluj-Napoca. Regia Andrea Gavriliu, scenografia Valentin Codoiu. Cu: Andreea Banica, Norbert Boda, Nicole Burlacu, Alexandru Chindris, Robert Danci, Blanca Doba, Radu Dogaru, Denisse Moise, Alexandru Popa, Dan Pughineanu, Irina Sibef, Cosmin Stanila, Maria Teisanu, Victor Tunsu, Eric Tutuianu. Durata: 35 min.

ora 17.00 – Sala Teatrului pentru Copii – Leul Ra de Cezar Ghioca si Marius Popa, Teatrul Andrei Muresanu Sf.Gheorghe. Regia Cezar Ghioca, scenografia Raluca Alexandrescu. Cu: Ciprian Teodorescu, Dalma Kovacs, Paula Rotar, Sebastian Marina, Mirela Bucur, Elena Popa, Claudia Ardelean, Sergiu Alius, Mona Codreanu, Liviu Popa, Costi Apostol. Durata: 165 min. (cu pauza)

ora 18.00 - Inchiderea Festivalului

ora 18.30, Sala Teatrului Toma Caragiu – Unchiul Vanea de A.P. Cehov, Teatrul Toma Caragiu Ploiesti. Regia Sanziana Stoican, scenografia Valentin Varlan. Cu: Ioan Coman, Ana Cretu, Cristian Popa, Madalina Anea, Paul Chiributa, Oxana Moravec, Lucia Stefanescu Niculescu, Ion Radu Burlan, Madalina Cobzaru. Durata: 165 min. (cu pauza)

COMENTARII

COMENTEAZA SI TU



Ultimele comentarii
LOCUITORII DE LA BUCOV CREDETI CA NU STIAU CA TERENUL ESTE MAI JOS DECAT STRADA ,DE CE NU AU INALTAT CURTILE SI TEMELIA LA CASA TREBUIA SA AIVA U1 METRU DE LA DRUM , OARE AU FOST COMOZI ,CA DACA AU FACUT BARTAI CASELE BANUIESC CA AU AVUT SI BANI PTR CONSTRUCTII ?
Salutari din Iasi! Doamna, va spun in primul rand ca va stimez foarte mult, ca abia pot sa estimez dimensiunea incercarilor pe care le-ati traversat pana acum. Empatizez cu Dvs. pana peste poate, o data pentru ca imi aduc aminte de colegul meu Aurel, din scoala generala, cu o dizabilitate notabila, ce-i drept – de intelect, diferita de a lui Rares (oare am retinut bine?), o data pentru ca sunt parinte si inteleg participativ provocarea formarii unui om, o data pentru ca sotia mea se ocupa - ca si profesie - de integrarea copiilor mai greu integrabili (autism, add, adhd, Asperger, Down, tetraplegici) si oarecum cel mai abitir pentru ca eu fac proteze oculare pentru oameni care si-au pierdut, pe langa vedere, globul sau globii oculari cu totul. Imi dau seama cat de provocator a fost sa ridicati acest om pana la aceasta varsta ca sa-l faceti integrabil (inteleg ca este elev la Cuza, corect?). Aveti respectul meu profund pentru asta, eu personal nu sunt convins ca as fi putut duce o asemenea cruce. Permiteti-mi, va rog, sa va expun punctul meu de vedere, nu neaparat dezinteresat, rezonez foarte mult cu situatia Dvs., ci mai degraba, extern: In primul rand, indiferent de dizabilitatea fiului Dvs., societatea in care doriti Dvs. sa-l integrati (si va aplaud pentru asta, fara sa vreau stiu ce se intampla in scolile speciale) este societatea oamenilor fara dizabilitati. Acum.. e posibil sa ma insel, sau sa nu-mi mai aduc aminte precis, au trecut si peste mine cativa ani de cand am terminat liceul, dar.. este nefiresc pentru un adolescent sa fie insotit de mama sa la scoala. Imi imaginez ca Dvs. considerati imperios necesar acest aspect pentru evolutia fiului Dvs., insa, corectati-ma daca gresesc, oare nu se simte umilitor? Eu intram in pamant cand venea cineva sa ma ia de la liceu, era, pentru mine, desconsiderarea suprema a puterii masculului feroce inspre care accedeam si afirmam eu ca ma transform. Bun, acest lucru pur si simplu nu e posibil in cazul fiului Dvs., va trebui sa-l preluati mereu de la scoala, dar va rog sa pastrati in minte - cand vreti sa va insotiti fiul in viata sa sociala, pentru ca, la acel moment, viata sociala este in sala de curs – va rog sa retineti si umilinta pe care o resimtim noi, ca si tineri masculi fortosi (cel putin noi asa ne vedem, va asigur, chiar daca ne cizelam “superputerile” abia dupa facultate). Pe nesimtite, nevoia sa de aparteneta intr-un grup de oameni fara dizabilitati a inceput sa se simta la varsta asta, iar integrarea sa, cu siguranta, a inceput, independent de Dvs. Nevoia de trib a omului este o chestiune ancestrala si onest va spun ca e una benefica si foarte mobilizatoare, in special la baieti. Apoi, fortuit, Rares este in acest moment cvasidependent de prezenta Dvs. – inteleg asta. Si, va place sau nu, aveti dreptate, va fi mereu cvasidependent de cineva. Va intreb, oare nu e momentul sa-i permiteti sa-si dezvolte niste mecanisme sanatoase si asumate de dependenta fata de lumea inconjuratoare in care se va dezvolta pana la final? Nici mie nu-mi convine efemeritatea mea, insa trebuie sa le acceptam si sa le lasam, sa le formam chiar puilor nostri de om uneltele necesare pentru adaptare la lumea in care vor creste ei. Din cate afirma postvorbitoarea Dvs. in acest interviu, (presupun ca este Directorul colegiului), Rares este un elev performant. Aveti incredere in el ca se va descurca pe cont propriu – este, poate, cel mai insemnat combustibil pe care il poate primi un tanar de la parinti la acea varsta, cu mult mai insemnat decat prezenta sau banii. Pentru mine, acel “am incredere in tine ca poti sa zbori cu aripile tale” sigur a fost. Credeti in forta lui de izbanda, viata e lunga si trebuie sa termine singur opera umana pe care ati inceput-o Dvs. Nu va ascund, coincidenta face ca am cunoscut-o pe diriginta lui Rares, cu 14-15 ani in urma, cand eram vicepresedinte in forumul judetean al elevilor, organizatie care a prins grai, in mare parte, gratie implicarii sale in educatia noastra si mentoratului novicilor aidoma mie. Nu-mi vine in minte un dascal mai iscusit, tin minte ca o asociam, inca de atunci, lui Sidney Poitiers din “To Sir, with love”. A fost profesorul care a trezit in mine interesul pentru exprimare, pentru libertate, omul care m-a facut sa constientizez ca nu sunt doar nr. matricol 4207, ca am forta sa devin ce vreau eu. Imi dau seama ca sunteti foarte implicata emotional, nici nu ati avea cum sa nu fiti, insa, din punctul meu de vedere, nu gasesc un profesionist mai potrivit si mai dedicat pentru situatia actuala. Imi aduc aminte si de momentele in care ma punea sa redactez de 5 ori un material pentru un proiect, pentru ca “nu are substanta / nu e nimic inedit / ai folosit limbaj de lemn, etc.”, dar, mai cu seama, imi amintesc ca nimic nu era mai presus pentru domnia sa decat interesul elevului. A fost motorul care pe mine m-a facut adultul de care, cu smerenie, va spun ca are o voce care se aude. Va marturisesc ca nu am nici un interes in a va supara, iar de judecat – nici nu indraznesc, pur si simplu nu sunt capabil. Va spun insa, parerea unui om de la mare distanta – temporala / geografica / conjuncturala: indiferent de cadrele legale, care va pot fi potrivite sau potrivnice, e momentul sa-I permiteti lui Rares sa zboare, fara Dvs., oricat de greu si de dureros ar fi.
Se stie in cadrul institutiei, de către toti, atat elevi cat si profesori ca la clasa s, au facut cu drag eforturi sustinute sa poata fi integrat frumos copilul. Mamei i s.a permis accesul in clasa,timp de peste 1 an, pana cand se pare ca a inceput sa isi asume prerogative pe care nu le avea, sa intervina in relațiile dintre elevii clasei, să spună ca x sau y metoda de predare ii pare nu se stie cum, ca mai bine profesorul x sau elevul y sa fie in felul z. Etc. Lucruri care nu mai aveau nimic in comun cu scopul prezentei dansei acolo. Elevii s.au revoltat, parintii lor au solicitat ca doamna sa nu mai stea in clasa in ore,avand in vedere ca toti copiii din clasa si.au aratat deschiderea si disponibilitatea sa il ajute pe elev sa aiba notite luate, corect scrise, inregistrate, după caz. Dirigintele clasei s.a implicat cum putin probabil ca poate un alt profesor sa o faca mai bine, tot ce se poate doar sa ii fie bine copilului. Sa aiba sansa ,in ciuda handicapului,sa traiasca intr.un colectiv de tineri de varsta lui. Sa i se dea acces,in masura în care se putea, la normalitatea varstei,la un grad necesar de independenta. Din păcate aici pare sa fie o chestiune de orgoliu. Exista in liceu un caz similar - elev nevăzător- adus de tata la școală. Nicio problema acolo. Oare cum se poate? Ce urât cum in loc sa fie apreciate lucrurile de mare dedicare sufleteasca pe care unii prof.le fac, se prefera deturnarea realității in numele "senzaționalului" ieftin.
trist, dar adevarat!
Feicitari, baieti!
Curs valutar
EUR Euro 4.6539 -0.0067
USD Dolarul SUA 3.7867 0.0039
GBP Lira sterlina 5.2607 -0.0127
CHF Francul elvetian 4.0377 0.0005
XAU Gramul de aur 161.1363 -0.4215