Teatrul Toma Caragiu este, pentru al doilea an consecutiv, în Festivalul National de Teatru, cu spectacolul ,,Războiul nu a început încă" (FOTO/VIDEO)

22 Feb 2018 13:08
Criticul Marina Constantinescu, director artistic şi selecţioner al Festivalului Naţional de Teatru, a anunțat miercuri, 5 iulie 2017, selecţia oficială a celei de-a 27-a ediţii a FNT.
Astfel, spectacolele selectionate la Festivalul Național de Teatru care va avea loc între 20 și 30 octombrie, la București sunt urmatoarele:

#EmojiPlay, un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu, scenografia video şi animaţia Les Ateliers Nomad, costumele Corina Boboc, Teatrul Excelsior în parteneriat cu „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company”, București

AMADEUS de Peter Shaffer, traducerea Adrian Solomon, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, decorul şi costumele Adriana Grand, Teatrul Metropolis Bucureşti

ANIVERSARE de Harold Pinter, traducerea şi dramaturgia Csongor Czegő, regia Alexandru Dabija, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

ANGAJARE DE CLOVN de Matei Vişniec, regia Ion Caramitru, decorul Florilena Popescu Fărcăşanu, costumele Liliana Cenean, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

ARTISTS TALK, un spectacol de Gianina Cărbunariu, scenografia Dorothee Curio, ARCUB – Centrul Cultural al municipiului Bucureşti. Co-producător Asociaţia Piese Refractare. Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franţei la Bucureşti şi Institutului Francez

BABEL, conceptul, dramaturgia şi coregrafia Arcadie Rusu, scenografia şi light design-ul Hermina Stănciulescu, CNDB – Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi LINOTIP – Centru Independent Coregrafic, București

BUCUREŞTI. INSTALAŢIE UMANĂ, un spectacol devised de Nicholas Caţianis, Irina Crăiţă-Mândră, Andu Dumitrescu, Florin Fieroiu, Ada Galeş, Dumitru Georgescu, Flavia Giurgiu, Vlaicu Golcea, Denis Hanganu, Ada Lupu, Ilinca Manolache, Ioana Marchidan, Dana Marineci, Radu-Alexandru Nica, Ciprian Nicula. Dramaturgia Ada Lupu, Florin Fieroiu, Radu-Alexandru Nica. Un spectacol coordonat de Radu-Alexandru Nica după un concept de Florin Fieroiu, ARCUB – Centrul Cultural al municipiului Bucureşti

BULGAKOV 17 (după „Maestrul şi Margareta”), dramatizarea şi adaptarea scenică Zsolt Benedek şi Roxana Marian, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsánna Kiss, Teatrul Naţional Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”

CABARETUL DADA de Matei Vişniec, adaptarea textului şi regia Anca Bradu, costumele Andra Bădulescu Vişniec, decorul Doru Păcuraru, Teatrul „Regina Maria” Oradea

CAFENEAUA PIRANDELLO, scenariul dramatic de Anca Măniuţiu după texte de Luigi Pirandello, regia Mihai Măniuţiu, coregrafia Andrea Gavriliu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul „Regina Maria” Oradea
CAMERA MEA FRIGORIFICĂ de Joël Pommerat, traducerea Forgách András, regia Theodor Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul „Szigligeti” din Oradea

DACĂ AM GÂNDI CU VOCE TARE de Adnan Lugonić, regia Radu Afrim, decorul Vanda Maria Sturdza, costumele Lia Dogaru, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

DEŞTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, regia Charles Muller, decorul Helmut Stürmer, costumele Ioana Popescu, Teatrul German de Stat Timişoara

DEŞTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, traducerea Victor Scoradeţ, regia şi scenografia Vlad Cristache, Teatrul Mic Bucureşti

DON JUAN, adaptare după Molière, regia Andrei şi Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul de Comedie Bucureşti

DORIAN, conceptul regia şi coregrafia Oana Răsuceanu, video Iulia Rugină, Dan Adrian Ionescu, Mizdan și Adrian Câmpean, decorul Dan Adrian Ionescu. One man show George Albert Costea, Asociaţia Culturală Control N, București

FAMILIA FĂRĂ ZAHĂR, texte de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Arh. Gabi Albu, Teatrul Mic Bucureşti şi Centrul de Teatru Educaţional Replika, București

FAMILII, un spectacol de Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu. Co-producători: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Litere şi Arte, Departamentul de Artă Teatrală şi Centrul de Cercetări Avansate în Domeniul Artelor Spectacolului

IARNA de Jon Fosse, traducerea Carmen Vioreanu, adaptarea scenică Anca Măniuţiu, regia Mihai Măniuţiu, scenografia Adrian Damian, Teatrul „Nottara” Bucureşti

IMPROVIZAŢIA DE LA VERSAILLES SAU CASA MAIMUŢELOR, după Molière, dramaturgia Sényi Fanni, regia Sardar Tagirovsky, decorul Judit Dobre Kóthay, costumele Bajkó Blanka-Alíz, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara

INCENDII de Wajdi Mouawad, traducerea Zeno Fodor, regia Irina Alexandra Banea, scenografia Vladimir Iuganu, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” Bucureşti
IUBIREA LA OAMENI de Dmitri Bogoslavski, traducerea Raluca Rădulescu, regia Evghenia Berkovici, scenografia Ksenia Sorokina, Teatrul „Nottara” Bucureşti

IUBIREA LA OAMENI de Dmitri Bogoslavski, traducerea Raluca Rădulescu, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad
ÎN ADÂNCURI de Maxim Gorki, traducerea Annamária Radnai, dramaturgia Visky András, regia Yuri Kordonsky, scenografia Dragoş Buhagiar, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

ÎNAINTEA EREI NOASTRE, conceptul şi regia Daniel Chirilă, Teatrul LUNI de la Green Hours & Frilensăr, București
JURNAL DE ROMÂNIA. SFÂNTU GHEORGHE, scenariul şi regia Carmen Lidia Vidu, costumele Raluca Alexandrescu, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu-Gheorghe

JURNALUL LUI ROBINSON CRUSOE, un musical după Insula de Gellu Naum, regia Mihai Măniuţiu, cântece Ada Milea, decorul Adrian Damian, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Odeon Bucureşti

KARAMAZOVII de Horia Lovinescu şi Dan Micu, după romanul „Fraţii Karamazov” de F.M. Dostoievski, adaptarea şi regia Nona Ciobanu, scenografia Peter Košir şi Nona Ciobanu, costumele Doina Levintza, Teatrul Mic Bucureşti

KIMBERLY de David Lindsay-Abaire, traducerea şi regia Andreea Vulpe, scenografia Cristina Milea, Teatrul de Comedie Bucureşti

MACBETH de William Shakespeare, traducerea Horia Gârbea, dramaturgia Daniel Pribyl, regia Michal Docekal, decorul Martin Chocholousek, costumele Hana Fischerova, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” Bucureşti

MĂCELĂRIA LUI IOV de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

N-AI TU TREABĂ! de Cătălin Ştefănescu, după „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT Bucureşti

NO MAN`S LAND de Danis Tanović, traducerea Andrei Marinescu, adaptarea, regia şi ilustraţia muzicală Alexander Morfov, decorul Nikola Toromanov, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

O FEMEIE SINGURĂ de Dario Fo şi Franca Rame, traducerea Daniel Grigore-Simion şi Andreea Bibiri, regia Daniel Grigore-Simion, scenografia Adrian Pitica. One woman show Andreea Bibiri, Teatrul de Artă Bucureşti

O INTERVENŢIE de Mike Bartlett, regia Radu Iacoban, scenografia Cezarina Iulia Popescu, Teatrul ACT Bucureşti

O MIE DE MOTIVE, după „Every Brilliant Thing” de Duncan Macmillan, traducerea şi adaptarea Horia Suru şi Florin Piersic Jr., regia Horia Suru. One man show Florin Piersic Jr., POINT Bucureşti

OUR LADIES OF PERPETUAL SUCCOUR (FECIOARELE NOASTRE GRABNIC AJUTĂTOARE) de Lee Hall, după romanul „Sopranele” de Alan Warner, traducerea şi adaptarea Carmen Stanciu, regia şi coregrafia Răzvan Mazilu, scenografia Romana Ţopescu şi Dragoş Trăistaru, Teatrul Excelsior Bucureşti

PASĂREA RETRO SE LOVEŞTE DE BLOC ŞI CADE PE ASFALTUL FIERBINTE, scenariul şi regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”

PE JUMĂTATE CÂNTEC, un spectacol de Crista Bilciu. One woman show Anda Saltelechi, Teatrul de Foc Bucureşti

PLAYLIST de C.C. Buricea-Mlinarcic, regia şi scenografia Tudor Lucanu, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

PRINŢUL NEFERICIT („La Double Inconstance”) de Pierre de Marivaux, traducerea Sabrina Iaşchevici, adaptarea şi regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

PROCESUL, după Franz Kafka, traducerea Gellu Naum, dramatizarea Mihaela Panainte şi Daniel Ilea, regia Mihaela Panainte, scenografia Helmut Stürmer, Teatrul Naţional Cluj-Napoca

RAMBUKU de Jon Fosse, traducerea Daria Ioan, adaptarea Anca Măniuţiu, regia Mihai Măniuţiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara

RĂZBOIUL NU A ÎNCEPUT ÎNCĂ de Mikhail Durnenkov, traducerea Raluca Rădulescu, regia Bobi Pricop, decorul Adrian Damian, costumele Corina Boboc, Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti

REGELE LEAR de William Shakespeare, regia şi scenografia David Doiashvili, costumele Liliana Cenean, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

ROCKY HORROR SHOW de Richard O’Brian, traducerea Peca Ştefan, regia Cosmin Chivu, scenografia Alin Gavrilă, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu. Co-producători: InterArt Group şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

ROSMERSHOLM de Henrik Ibsen, adaptarea, regia şi light design-ul Andriy Zholdak, scenografia Andriy Zholdak şi Daniel Zholdak, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

ROVEGAN, textul şi regia Catinca Drăgănescu, Asociaţia ARENA şi Centrul de Teatru Educaţional Replika, București

RUG, după romanul lui György Dragomán, regia Armin Petras, decorul Olaf Attmann, costumele Katja Strohschneider, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu. Co-producători: Schauspiel Stuttgart, Staatsschauspiel Dresden, Vígszínház

SCRISORI DE DRAGOSTE de A.R. Gurney, un spectacol de Mircea Cornişteanu, Teatrelli – creart (Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti)
ŞI NEGRU ŞI ALB ŞI GRI, textul şi regia Mimi Brănescu, scenografia Nina Brumuşilă, Teatrul Metropolis Bucureşti

TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE ŞI VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE, după basmul omonim al lui Petre Ispirescu, dramaturgia Adrian Nicolae, scenariul şi direcţia de scenă Victor Ioan Frunză, decorul, costumele şi recuzita Adriana Grand, Teatrul „Ion Creangă” Bucureşti
UMBRE de Marilia Samper, traducerea Florin Galiş şi Iunia Mircescu, regia, scenografia, ilustraţia muzicală şi lighting design Vlad Cristache, Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

Potrivit prezentarii de pe pagina web a Teatrului Toma Caragiu din Ploiesti, „Razboiul nu a inceput inca“ este un spectacol de umor negru, ciudat, nelinistitor si uneori chiar teribil, o comedie neagra suprarealista care prezinta oameni obisnuiti luptand in razboaiele lor de zi cu zi.

Dramaturgul rus Mihail Durnenkov declara despre „Razboiul nu a inceput inca“ faptul ca a vrut „sa creeze un testament pentru tot ceea ce se intampla astazi cu noi.“

Toate personajele sunt fatete ale aceleiasi identitati colective moderne; sunt neincrezatoare, reactioneaza si sunt profund paranoice. Varsta si genul nu sunt intotdeauna importante in ceea ce priveste cine pe cine joaca; aceste persoane sunt reprezentative pentru un concept mult mai complex. Tablourile scenice isi schimba directia, de la terifianta violenta domestica catre o intalnire suprarealista si foarte amuzanta la un bazin de inot. Desi uneori delimitarea scenelor facuta de Durnenkov se simte mult prea pregnant sau putin cam tumultos, jocul actoricesc te prinde, iar sunetul puternic si light design-ul confera coerenta spectacolului.
Oare razboiul conteaza pentru un tata care ameninta sa incendieze o casa noua construita pentru el de catre fiul sau, pur si simplu pentru a evita umilinta de a fi dependent? Este razboi ceea ce se intampla atunci cand o sotie este supusa fata de sotul ei violent, dar devotat? Durnenkov descrie efectele dezumanizante ale vietii intr-o societate la un pas de razboi total.

Razboiul nu a inceput inca este un spectacol presarat cu umor negru, dar de multe ori hilar despre locul in care razboiul se ascunde de fapt - in casele noastre, pe strazile noastre, in inimile noastre."

Sursa foto/video: teatruploiesti.ro

COMENTARII

COMENTEAZA SI TU



Ultimele comentarii
LOCUITORII DE LA BUCOV CREDETI CA NU STIAU CA TERENUL ESTE MAI JOS DECAT STRADA ,DE CE NU AU INALTAT CURTILE SI TEMELIA LA CASA TREBUIA SA AIVA U1 METRU DE LA DRUM , OARE AU FOST COMOZI ,CA DACA AU FACUT BARTAI CASELE BANUIESC CA AU AVUT SI BANI PTR CONSTRUCTII ?
Salutari din Iasi! Doamna, va spun in primul rand ca va stimez foarte mult, ca abia pot sa estimez dimensiunea incercarilor pe care le-ati traversat pana acum. Empatizez cu Dvs. pana peste poate, o data pentru ca imi aduc aminte de colegul meu Aurel, din scoala generala, cu o dizabilitate notabila, ce-i drept – de intelect, diferita de a lui Rares (oare am retinut bine?), o data pentru ca sunt parinte si inteleg participativ provocarea formarii unui om, o data pentru ca sotia mea se ocupa - ca si profesie - de integrarea copiilor mai greu integrabili (autism, add, adhd, Asperger, Down, tetraplegici) si oarecum cel mai abitir pentru ca eu fac proteze oculare pentru oameni care si-au pierdut, pe langa vedere, globul sau globii oculari cu totul. Imi dau seama cat de provocator a fost sa ridicati acest om pana la aceasta varsta ca sa-l faceti integrabil (inteleg ca este elev la Cuza, corect?). Aveti respectul meu profund pentru asta, eu personal nu sunt convins ca as fi putut duce o asemenea cruce. Permiteti-mi, va rog, sa va expun punctul meu de vedere, nu neaparat dezinteresat, rezonez foarte mult cu situatia Dvs., ci mai degraba, extern: In primul rand, indiferent de dizabilitatea fiului Dvs., societatea in care doriti Dvs. sa-l integrati (si va aplaud pentru asta, fara sa vreau stiu ce se intampla in scolile speciale) este societatea oamenilor fara dizabilitati. Acum.. e posibil sa ma insel, sau sa nu-mi mai aduc aminte precis, au trecut si peste mine cativa ani de cand am terminat liceul, dar.. este nefiresc pentru un adolescent sa fie insotit de mama sa la scoala. Imi imaginez ca Dvs. considerati imperios necesar acest aspect pentru evolutia fiului Dvs., insa, corectati-ma daca gresesc, oare nu se simte umilitor? Eu intram in pamant cand venea cineva sa ma ia de la liceu, era, pentru mine, desconsiderarea suprema a puterii masculului feroce inspre care accedeam si afirmam eu ca ma transform. Bun, acest lucru pur si simplu nu e posibil in cazul fiului Dvs., va trebui sa-l preluati mereu de la scoala, dar va rog sa pastrati in minte - cand vreti sa va insotiti fiul in viata sa sociala, pentru ca, la acel moment, viata sociala este in sala de curs – va rog sa retineti si umilinta pe care o resimtim noi, ca si tineri masculi fortosi (cel putin noi asa ne vedem, va asigur, chiar daca ne cizelam “superputerile” abia dupa facultate). Pe nesimtite, nevoia sa de aparteneta intr-un grup de oameni fara dizabilitati a inceput sa se simta la varsta asta, iar integrarea sa, cu siguranta, a inceput, independent de Dvs. Nevoia de trib a omului este o chestiune ancestrala si onest va spun ca e una benefica si foarte mobilizatoare, in special la baieti. Apoi, fortuit, Rares este in acest moment cvasidependent de prezenta Dvs. – inteleg asta. Si, va place sau nu, aveti dreptate, va fi mereu cvasidependent de cineva. Va intreb, oare nu e momentul sa-i permiteti sa-si dezvolte niste mecanisme sanatoase si asumate de dependenta fata de lumea inconjuratoare in care se va dezvolta pana la final? Nici mie nu-mi convine efemeritatea mea, insa trebuie sa le acceptam si sa le lasam, sa le formam chiar puilor nostri de om uneltele necesare pentru adaptare la lumea in care vor creste ei. Din cate afirma postvorbitoarea Dvs. in acest interviu, (presupun ca este Directorul colegiului), Rares este un elev performant. Aveti incredere in el ca se va descurca pe cont propriu – este, poate, cel mai insemnat combustibil pe care il poate primi un tanar de la parinti la acea varsta, cu mult mai insemnat decat prezenta sau banii. Pentru mine, acel “am incredere in tine ca poti sa zbori cu aripile tale” sigur a fost. Credeti in forta lui de izbanda, viata e lunga si trebuie sa termine singur opera umana pe care ati inceput-o Dvs. Nu va ascund, coincidenta face ca am cunoscut-o pe diriginta lui Rares, cu 14-15 ani in urma, cand eram vicepresedinte in forumul judetean al elevilor, organizatie care a prins grai, in mare parte, gratie implicarii sale in educatia noastra si mentoratului novicilor aidoma mie. Nu-mi vine in minte un dascal mai iscusit, tin minte ca o asociam, inca de atunci, lui Sidney Poitiers din “To Sir, with love”. A fost profesorul care a trezit in mine interesul pentru exprimare, pentru libertate, omul care m-a facut sa constientizez ca nu sunt doar nr. matricol 4207, ca am forta sa devin ce vreau eu. Imi dau seama ca sunteti foarte implicata emotional, nici nu ati avea cum sa nu fiti, insa, din punctul meu de vedere, nu gasesc un profesionist mai potrivit si mai dedicat pentru situatia actuala. Imi aduc aminte si de momentele in care ma punea sa redactez de 5 ori un material pentru un proiect, pentru ca “nu are substanta / nu e nimic inedit / ai folosit limbaj de lemn, etc.”, dar, mai cu seama, imi amintesc ca nimic nu era mai presus pentru domnia sa decat interesul elevului. A fost motorul care pe mine m-a facut adultul de care, cu smerenie, va spun ca are o voce care se aude. Va marturisesc ca nu am nici un interes in a va supara, iar de judecat – nici nu indraznesc, pur si simplu nu sunt capabil. Va spun insa, parerea unui om de la mare distanta – temporala / geografica / conjuncturala: indiferent de cadrele legale, care va pot fi potrivite sau potrivnice, e momentul sa-I permiteti lui Rares sa zboare, fara Dvs., oricat de greu si de dureros ar fi.
Se stie in cadrul institutiei, de către toti, atat elevi cat si profesori ca la clasa s, au facut cu drag eforturi sustinute sa poata fi integrat frumos copilul. Mamei i s.a permis accesul in clasa,timp de peste 1 an, pana cand se pare ca a inceput sa isi asume prerogative pe care nu le avea, sa intervina in relațiile dintre elevii clasei, să spună ca x sau y metoda de predare ii pare nu se stie cum, ca mai bine profesorul x sau elevul y sa fie in felul z. Etc. Lucruri care nu mai aveau nimic in comun cu scopul prezentei dansei acolo. Elevii s.au revoltat, parintii lor au solicitat ca doamna sa nu mai stea in clasa in ore,avand in vedere ca toti copiii din clasa si.au aratat deschiderea si disponibilitatea sa il ajute pe elev sa aiba notite luate, corect scrise, inregistrate, după caz. Dirigintele clasei s.a implicat cum putin probabil ca poate un alt profesor sa o faca mai bine, tot ce se poate doar sa ii fie bine copilului. Sa aiba sansa ,in ciuda handicapului,sa traiasca intr.un colectiv de tineri de varsta lui. Sa i se dea acces,in masura în care se putea, la normalitatea varstei,la un grad necesar de independenta. Din păcate aici pare sa fie o chestiune de orgoliu. Exista in liceu un caz similar - elev nevăzător- adus de tata la școală. Nicio problema acolo. Oare cum se poate? Ce urât cum in loc sa fie apreciate lucrurile de mare dedicare sufleteasca pe care unii prof.le fac, se prefera deturnarea realității in numele "senzaționalului" ieftin.
trist, dar adevarat!
Feicitari, baieti!
Curs valutar
EUR Euro 4.6606 -0.0017
USD Dolarul SUA 3.7828 0.0048
GBP Lira sterlina 5.2734 -0.0127
CHF Francul elvetian 4.0372 -0.0036
XAU Gramul de aur 161.5578 -0.9276