Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, a susținut recent o conferință de presă, în cadrul căreia a fost anunțată lansarea în consultare publică a două ghiduri pentru investiții din cadrul Componentei Managementul apei din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, primul ghid de finanțare are în vedere extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți, iar al doilea ghid vizează investiții în colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți din arii naturale protejate. Componenta C1 - Managementul apei, gestionată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are un buget de 1,462 miliarde de euro.

„Avem prin PNRR un buget de aproximativ 1 miliard de euro pentru a susține, atât comunitățile mai mici de 2000 de locuitori echivalenți cât și comunitățile mai mari de 2000 de locuitori echivalenți. Este prima dată când avem fonduri europene disponibile pentru comunitățile mai mici de 2000 de locuitori echivalenți, este un sprijin real pentru acele sate sau gospodării care nu sunt în centrul unei localități, nu sunt aproape de stațiile de epurare, localități sau părți din localități care nu au putut să îndeplinească criteriile din POIM și nu au putut beneficia de finanțare europeană pentru rețelele de apă sau pentru soluțiile individuale/soluțiile de grup – câteva case sau străzi, astfel încât să beneficieze și acestea de infrastructură. În componenta managementul apei, în bugetul de 1 mld euro trebuie să construim 1600 km de rețele de apă, 2500 km de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 de locuitori echivalenți și 400 km în localități mai mici de 2000 de locuitori echivalenți, putem finanța aproape 13000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2000 de locuitori echivalenți”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Astfel, activitățile finanțate în cadrul primei investiții pentru aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenți au în vedere extinderea retelelor de distributie a apei existente, precum și extinderea retelelor de apă uzată împreună cu reabilitarea rețelelor de apă uzată existente pentru reducerea nivelului de infiltrații. Alocarea financiară totală este de 780.000.000 Euro, sumă care poate fi utilizată entru investiții în extinderea retelelor de distributie a apei, pentru investiții în extinderea retelelor de canalizare, pentru investiții în reabilitarea retelelor de canalizare.
Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) și asociațiile acestora (ADI), Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată, Operatorii locali și Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior. Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Criteriile de selecție pentru proiectele depuse sunt: aglomerări care au sau vor avea stații de epurare a apelor uzate, gradul de conectare a populației la canalizare/stații de epurare, aglomerări prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene, complementaritatea cu alte investiții și nivelul de maturitate al proiectelor, în funcție de ultima documentație elaborată/obținută până la depunerea proiectului.
„PNRR înseamnă, pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o șansă unică în dezvoltarea unor infrastructuri esențiale din punct de vedere al protecției apelor, de exemplu, o șansă unică pentru dezvoltarea capacităților de prevenire a inundațiilor prin soluții moderne, prietenoase cu mediul, o șansă unică de digitalizare a unor activități, inclusiv de control și de prevenire a criminalității din anumite domenii printre care domeniul forestier, creștem sănătatea și reziliența economică și socială și instituțională prin aceste investiții. De aceea, cele aproape 4 miliarde de euro care sunt disponibile pe diverse componente sunt esențiale, iar absorbția acestora până la sfârșitul perioadei este obiectivul principal al MMAP”, a adăugat demnitarul.
În cazul celei de-a doua investiții - Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de locuitori echivalenți din arii naturale protejate - activitățile finanțate sunt: înființarea sistemelor individuale adecvate (SIA) de colectare și epurare a apelor uzate, înființarea sistemelor publice inteligente alternative (SPIA) pentru procesarea apelor uzate, înființarea sistemelor centralizate de colectare a apelor uzate, înființarea sistemelor de distribuție a alimentării cu apă.
Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) și asociațiile acestora (ADI), Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată, Operatorii locali și Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior. Ca și în cazul primei investiții, rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile. Alocarea financiară totală este de 260.000.000 Euro.
Criteriile de selecție în funcție de care vor fi punctate proiectele depuse sunt:
- Cel puțin 50% din populația care beneficiază de sistemul de gestiune a apei uzate și/sau alimentare cu apă se regăsește pe teritoriul unei arii protejate – scorare în funcție de importanță - Parcuri naţionale, Rezervația Biosferei Delta Dunării, Parcuri naturale, Situri natura 2000;
- Gradul de acoperire a populației cu sisteme de gestiune a apei uzate – scorare în funcție de procentul din populație care va beneficia;
- Aglomerări cuprinse în Planul național de management aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă pe teritoriul României;
- Nivelul de maturitate al proiectelor, în funcție de ultima documentație elaborată/obținută până la depunerea proiectului.
România are la dispoziție circa 29,2 miliarde de euro de la UE pentru proiectele din PNRR. Alături de bugetul pentru componenta managementul apei, în valoare de 1,4 miliarde de euro, pentru păduri și protecția biodiversității sunt alocați 1,1 miliarde de euro, pentru digitalizare 42 de milioane de euro și pentru managementul deșeurilor 1,2 miliarde de euro. Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficient la tranziția verde și la abordarea provocărilor generate de aceasta.