Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creștere semnificativă a eficienței în combaterea corupției și s-au înregistrat o serie de premiere de la înființarea DNA:
-cele mai multe dosare penale înregistrate
-cele mai multe dosare de soluționat
-cele mai multe dosare soluționate
-cele mai multe rechizitorii
-cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate
-cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați.

Activitatea DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficiență sporită în activitatea de combatere a corupției, investigarea unor dosare complexe și un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale.
Fundamentul acestei evoluții pozitive a activității l-a constituit efortul substanțial și consecvent al colegilor din DNA.

Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în 2014 au avut de soluționat peste 9100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența direcției.

Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.
Datele statistice confirmă eficiența activității DNA precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către dosarele cu finalitate judiciară.

Peste 1100 de inculpați au fost trimiși în judecată în anul 2014, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat.
În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competențelor procurorului în faza de judecată.
Activitatea judiciară a fost desfășurată de 28 de procurori care au participat în ședințele de judecată la peste 10.200 cauze penale.

Peste 1.130 inculpați au fost condamnați definitiv, soluțiile pronunțate de instanțe confirmând caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA.
Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creșterea standardelor de calitate.

Obiectivele stabilite pentru anul 2014 au fost realizate dovadă fiind rezultatele pozitive în domeniile stabilite ca fiind prioritare.
Frauda și corupția în achizițiile publice cu fonduri naționale și europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni în procedura de achiziții publice.
Frauda în acest domeniu este îndreptată cu predilecție spre fondurile naționale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existența incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori, există situații în care atribuirea fiecărui contract este condiționată de plata unor sume de bani sau influențarea procedurilor de achiziție se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenți politici.
Din perspectiva tipologiilor de comitere, rezultă o perfecționare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achizițiilor publice este în continuare expus corupției.
Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele punitive să se combine cu cele preventive. Numărul sesizărilor de la instituțiile de control a scăzut în 2014, fiind extrem de importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.

Calitatea actului de justiție depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupția în sistemul judiciar a fost și rămâne una dintre priorități. În 2014 au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați definitiv 20 magistrați.
Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraților trimiși în judecată de DNA și condamnați definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluție nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere a eficienței investigațiilor DNA. Multe dintre dosare au fost inițiate ca urmare a sesizărilor formulate de justițiabili, fapt ce reflectă creșterea încrederii acordate mecanismelor justiției derulate prin intermediul DNA.
În același timp, numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție, mai ales a celor care îndeplinesc funcții de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate.
Este necesară și dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecția Judiciară cu privire la magistrații trimiși în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupție în acest corp profesional.

În 2014 au fost investigații în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri.
Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an.
Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de funcția administrativă sau politică deținută de persoana vizată.
Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților, sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA.
În alte dosare, intervenția procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro.

Ca urmare a reorganizării asumate și realizate în anul 2014 a avut loc o impulsionare a activității structurilor teritoriale și o creștere a eficienței activității acestora. Rolul și contribuția structurilor teritoriale au devenit din ce în ce mai importante.
Trebuie evidențiată aici investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societății efectuate de colegii din Brașov, Cluj, Oradea, Ploiești, Pitești, Timișoara și Suceava. O creștere semnificativă a volumului de activitate și a numărului de rechizitorii s-a înregistrat la serviciile teritoriale Constanța, Craiova, Bacău, Galați, Iași, Alba și Târgu Mureș.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuția profesională a polițiștilor judiciari, a specialiștilor și a întregului personal care lucrează în DNA.

Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni.
În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an.
Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat.
Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013.
Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește medicilor din România într-un an.
Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri.

Pe de altă parte, activitatea DNA a fost influențată de modificările legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor coduri. Așa cum menționam în 2013, înainte de intrarea în vigoare, unele dispoziții au creat dificultăți în practica organelor judiciare, aspect confirmat și de deciziile de neconstituționalitate pronunțate în 2014.
În acest sens, am înaintat Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislației care pot influența eficiența investigațiilor anticorupție. Aceste propuneri vizează clarificarea unor dispoziții care reglementează probele și procedeele probatorii, accesul la informații privind datele de trafic legate de comunicațiile electronice, regimul imunităților parlamentare sau ministeriale și procedura în camera preliminară.

În 2014, DNA a fost una dintre instituțiile ale cărei activități s-au aflat în atenția opiniei publice, iar acest interes mediatic ridicat nu poate fi oprit sau cenzurat de instituția noastră. Respectarea exigențelor de transparență a devenit un obiectiv prioritar al activității de comunicare publică desfășurată de instituție, iar punerea datelor din dosar la dispoziția participanților în procesul penal, jurnaliștilor sau opiniei publice s-a realizat strict cu respectarea legii și a regulamentului adoptat de CSM.
O realitate care ne bucură și ne dă încredere este aceea că interesul public față de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut.

Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituție din sistemul judiciar.
Totodată, în anul 2014 DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituției, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă și jurnaliști. Această analiză a indicat că performanța DNA în anul 2014 este considerată consistentă și credibilă.

Creșterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creșterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetățeni.