Despre ninsoarea din primăvară se spune că este "zăpadă mieilor". Romulus Antonescu scrie în Dicționarul de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești la semnificația termenului "zăpadă":

"Este bine ca, în ziua în care a nins prima oară în acea toamnă sau iarnă, în aceeași zi a săptămânii să se semene dovleci primăvara și atunci se vor face nesperat de mulți - Iași; se spune că zăpada, căzută primăvara, este a mieilor și a păsărilor - Suceava; sau numai a mieilor - Muntenia; se crede că este bine să se strângă puțină zăpadă, din cea care cade prima în primăvară, să se topească și cu
apa rezultată să fie stropite răsadurile, ca să nu facă purici - Suceava (2.GOROVEI,p.25;175; 179; 209;NOTE,Antonescu).
Când ninge primăvara târziu, după câteva zile însorite, uneori chiar după Paște, se spune că aceea este Zăpada Mieilor; în partea de sud a Transilvaniei, se crede că neaua respectivă ar fi stropii de lapte care se preling de la boturile mieilor din cer când ei sug, iar mieii ar aparține Ciobanului cu Oile și Câinii, constelație care se ivește pe bolta cerească în Noaptea Oilor, adică în noaptea din ajunul prăznuirii Sfântului Gheorghe (23 aprilie), dând semnalul de pornire a turmelor spre pășunile montane; în Moldova, se crede că fulgii târzii de omăt sunt scamele de lână
din fuiorul Maicii Domnului, care îi pregătește lui Iisus veșmintele împărătești pentru Înălțare; în Oltenia și în Teleorman, această ultimă zăpadă ar reprezenta lacrimile Maicii Îndurerate sau ale îngerilor pentru suferințele pe care Mântuitorul le suportă în Săptămâna Patimilor; în unele sate transilvănene, se spune că ar fi fulgii din pernele pe care Maica Precista le-ar pregăti pentru odihna Fiului Ei în Palatul Ceresc; în alte sate, se spune că ar fi făina care se cerne în Rai pentru
pasca și cozonacii preparați pentru Paște; în Valea Ialomiței, acești fulgi ar proveni din petalele florilor care se scutură prin livezile Raiului, sau din pulberea de pe aripile fluturilor care zboară prin grădinile cerului; în Vrancea, fulgii târzii de zăpadă ar fi cocardele fetelor moarte necununate, pe care le aruncă pe pământ pentru a-și ademeni mirii; în satele din Câmpia Bărăganului, fulgii sunt zalele îngerilor-ostași, conduși de către Arhanghelul Mihail în timpul războiului cu dracii; alți săteni afirmă însă că ar fi zalele ielelor; în multe ținuturi, Zăpada Mieilor este considerată mai sfântă și mai bună de leac decât agheasma și, din acest motiv, este strânsă în ulcioare noi pentru vindecarea diferitelor boli; fetele se spală cu apa provenită din topirea acestei zăpezi, ca să aibă părul lucios și pielea albă, sau pun în ea și urzici, spălându-se apoi cu această apă pentru a fi frumoase și drăgăstoase peste an (PRESA). Cine se visează ca fiind pe timp de iarnă cu zăpadă
multă înseamnă că va avea un an roditor, dar cine visează că ninge are semn că, așa cum a câștigat, așa va risipi - Suceava (NOTE,Băncescu). v. APĂ"