Muzeul ,,Foișor Bellu” din Urlați, str. Orzoaia de Sus nr. 12, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, vã invitã, miercuri, 18 mai 2022, ora 13.00, sã participați la vernisajul expoziției temporare ,,Cercetãri arheologice ȋn Urlați (Șase milenii de istorie –comunitatea eneoliticã de la Urlați)”.
Expoziția găzduită de Muzeul ,,Foișor Bellu” din Urlați valorifică pentru publicul larg rezultatele cercetărilor arheologice derulate de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova ȋn situl eneolitic de la Urlați – La Islaz.
Astfel, au fost descoperite o succesiune de așezări din epocile neolitică (cultura Starčevo-Crș), eneolitică (cultura Gumelnița), a bronzului (cultura Tei). Importante sunt și locuințele din sec. II-III d.Hr., V-VII d.Hr, dar și cele din evul mediu, legate de începuturile localității Urlați (sec. XVI-XVII).
Cercetările din acest sit au vizat aria nordicã a culturii Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia. Din categoria pieselor de cult remarcăm reprezentările umane și animaliere realizate din lut ce subliniază prezența unor ritualuri legate de lumea vegetală sau credințe animiste. Uneltele realizate din silex, piatră, os și corn, marchează prezența unor meșteșuguri și meșteri ce au prosperat în această așezare. Totodatã, agricultura era o preocupare constantă, descoperirea în interiorul locuințelor a unor vase de provizii de mari dimensiuni indică gestionarea surselor de hrană generate de această îndeletnicire. Prezența unor oase de animale sălbatice, dar și a unor arme arată practicarea intensă a vânătorii ce asigura comunității o sursă suplimentară de hrană. Datoritã materialele arheologice descoperite s-a putut evidenția o comunitate stabilă și bine ancorată în schimburi și relații culturale cu alte comunități umane contemporane aflate în apropiere, cât și pe valea Dunării sau spre nord-est, respectiv spațiul ce definește provincia actuală Moldova.
Având în vedere descoperirile fãcute, importante au devenit și obiectivele datând din primul mileniu creștin și evul mediu (sec. XVI-XVII). Aceste segmente culturale sunt marcate de descoperirea unor locuințe adâncite (bordeie) și gropi de extragerea lutului, dar și materiale arheologice, în special de ceramică fragmentară.