Cele două războaie balcanice din perioada 1912-1913 au constituit preambulul Primului Război Mondial (care a avut cauze balcanice). Inițial, Liga Balcanică, formată din Serbia, Muntenegru, Bulgaria și Grecia, a declarat război Imperiului Otoman pentru a recuceri teritoriile din peninsulă populate majoritar de creștini și, mai ales, provincia Macedonia, singura posesiune mai importantă rămasă otomanilor în Europa. Armatele creștine au învins rapid forțele otomane în primul război balcanic (1912-1913), însă statele creștine nu au ajuns la o înțelegere cu privire la împărțirea teritoriilor care aparținuseră otomanilor.
Inițial, România a fost neutră, chiar dacă avea revendicări teritoriale în zona Dobrogei de sud.
Cel de-al doilea război balcanic a izbucnit în vara anului 1913 când Bulgaria și-a atacat foștii aliați. În fața acestei schimbări de situație, România a intervenit, trupele române traversând Dunărea, înaintând spre Sofia. Cum armata bulgară era concentrată în sud, guvernul bulgar a fost obligat să ceară un armistițiu care a pus capăt luptelor. În timpul acestei campanii, Armata Română a suferit foarte puține pierderi în luptă (comparativ cu orice altă campanie militară la care a participat), însă mii de soldați români au fost răpuși de holeră din cauza condițiilor sanitare din nordul Bulgariei, dar și a nepregătirii noastre în acest sens.
Și regimentele prahovene au luat parte la această campanie. Întoarcerea lor în judet a pus însă probleme autorităților prahovene, după cum rezultă dintr-un document aflat în fondul arhivistic al Prefecturii Prahova. Militarii au fost plasați în carantină, pentru a se preveni răspândirea flagelului. Unii notau cu amărăciune că atunci când au plecat la război au fost conduși cu fanfare, cântece patriotice, în entuziasmul general al populației, dar la întoarcere toată lumea îi privea cu suspiciune și teamă. Prefectul de atunci era informat de către jandarmeria rurală că jandarmii au efectuat paza în jurul bivuacurilor unde se aflau trupele întoarse din Bulgaria, înaintându-se Prefecturii Prahova o listă cu 29 de nume de jandarmi care ar fi trebuit plătiți suplimentar de către instituția publică.
O bună parte din frontierele din Balcani au fost trasate și acceptate de statele balcanice în urma Păcii de la București din 10 august 1913, României revenindu-i Cadrilaterul (județele Caliacra și Durostor). În amintirea acestei campanii victorioase, fiecare participant a primit o medalie în care se accentuează misiunea pacificatoare a trupelor române.
Text: istoric Codruț Constantinescu, consilier în cadrul Instituției Prefectului " Județul Prahova