COMUNICAT DE PRESĂ

1) Privind Hotărârea Nr.4 adoptată în cadrul ședinței extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, din data 30 Aprilie 2024
Astăzi, Prefectul județului Prahova, domnul Emil Drăgănescu, a convocat în regim de urgență ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, unde s-a votat în unanimitate și s-a aprobat Hotărârea nr. 4 din data de 30 aprilie 2024, referitoare la situația de urgență din orașul Slănic!
În urma ședinței, prefectul Emil Drăgănescu a solicitat comitetului să aprobe măsuri pentru protecția bunurilor și persoanelor, precum și acțiuni de control ale instituțiilor abilitate pentru a evalua modul în care au fost efectuate lucrările care au necesitat autorizație de construire în zona afectată.
Vă atașăm în prezentul COMUNICAT DE PRESĂ - Hotarârea nr. 4 din 30Aprilie 2024


2) RAPORT PRELIMINAR DE MĂSURĂTORI ÎN TEREN privind fenomenele de instabilitate produse în zona Localității Slănic, jud. Prahova, str. 23 August, în zona nr. 10-12 Prof. Dr. Ing. Manole-Stelian ŞERBULEA Departamentul de Geotehnică și Fundații

Chiar și în cazul construirii unui sistem corespunzător de referință, acesta va putea fi utilizat numai după atingerea unei clase satisfăcătoare a betonului, respectiv 7-14 zile, astfel încât măsurătorile vor continua folosind sistemul actual.

Dată fiind extinderea fenomenului în zone în prezent stabile, se propune pentru elucidarea cauzelor care au condus la producerea prăbușirii, să se efectueze două foraje geotehnice cu instalații mecanizate, până la adâncimea de minimum 30m sau interceptarea rocii de bază. Din cele două foraje ar trebui prelevate probe pe care să se efectueze determinări de laborator în vederea stabilirii parametrilor fizico-mecanici ai pământurilor din amplasament. Forajele ar trebui echipate cu tubulatură inclinometrică prin măsurarea căreia să se determine existența unor potențiali vectori de deplasare orizontală ai masivului de pământ. Se așteaptă prezentarea rezultatelor determinărilor geofizice de teren (electro-tomografie și profilare geo-radar), care vor putea aduce indicii suplimentare privind natura amplasamentului.

Se propune luare următoarelor măsuri suplimentare pentru securizarea amplasamentului:
- izolarea tuturor conductelor aparținând rețelelor edilitare care alimentează artificial cu apă zona afectată
- extragerea copacilor și stâlpilor LEA, cu toate precauțiile impuse de normele de protecția muncii
- continuarea monitorizării cu frecvență zilnică până la o perioada de 7-10 zile de la producerea evenimentului, după care o dată la trei zile
- analizarea posibilității colmatării cu noroi de foraj auto-întăritor (noroi din amestec ciment-bentonită-nisip) a cavității pentru împiedicarea exfiltrării apei în terenul de fundare al construcțiilor învecinate, însă folosind o rețetă care să permită excavarea ulterioara a pământului astfel stabilizat. Metodele de aplicare pot fi formulate pe baza unei abordări de proiectare observațională
- extinderea măsurătorilor de nivelment în direcția amonte (nord) și vest


3) RAPORT PRELIMINAR - Rezultatele obținute de IGR şi INCDFP în urma investigațiilor efectuate în zona Slănic Prahova în perioada 27-29.04.2024
Ca urmare a solicitării Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, echipele Institutului Geologic al României (IGR) şi Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) s-au deplasat în data de 27.04.2024 în zona surpării de teren produse pe data de 25.04.2024 pe strada 23 August, Oraş Slănic, Judeţ Prahova.
Investigaţii pentru evidențierea structurii subsolului
Echipa IGR a desfăşurat măsurători geofizice prin metoda rezistivității electrice pe un aliniament situat la 5-7 m de zona afectată.

Investigaţii pentru evidențierea structurii subsolului
Echipa IGR a desfăşurat măsurători geofizice prin metoda rezistivității electrice pe un aliniament situat la 5-7 m de zona afectată.
S-au utilizat cabluri pasive multielectrod în lungime de 315 m care au asigurat o adâncime de investigaţie de până la 50 m, iar secțiunea geoelectrică de rezistivitate (Figura 2) a fost înregistrată cu stația automată SuperSting R8/IP+64 și interpretată cu softul EarthImager 2D.
În urma interpretării datelor s-a observat că se conturează prin valori de maxim ale rezistivității (nuanțe de verde și roșu) relieful spinării sării în lungul unui profil măsurat pe marginea estică a străzii. Relieful este neregulat, cu zone depresionare materializate prin valori foarte mici de rezistivitate, sub 10 Ohm-m, caracteristice apei sărate (nuanțe de albastru) care se acumulează și își continuă acțiunea de dizolvare a sării, creând la suprafață zone de instabilitate soldate mai devreme sau mai târziu cu prăbușirea unor porțiuni din compartimentului superior. Aceste zone se extind la o adâncime cuprinsă între 10 și peste 40 metri. În dreptul zonei surpării (metrii 80-105), la 5-7 metri est de drum, masivul de sare apare la adâncimea de circa 30 metri, iar compartimentul acoperitor cuprinde o zonă de minim rezistivimetric (o formațiune permeabilă cu acumulare de apă sărată) și, pe primii 10 metri de la suprafață, valori mai mari ale rezistivității generate de un subsol mai compact.

După efectuarea primului set de investigații echipa IGR s-a deplasat în zona afectată pentru a identifica modificările intervenite ca urmare a surpării accelerate. După evaluarea situației şi prelevarea, respectiv analiza unor probe de apă din zona afectată, dar şi din sursele de apă adiacente s-a constatat o creștere a debitului de apă care a accentuat surparea (posibil ca urmare a avansării degradării rețelei conductelor din zonă).

4) Concluzii şi recomandări
Prăbușirea unei porțiuni din strada 23 August din localitatea Slanic, judeţul Prahova este probabil efectul acțiunii apei care circulă prin subsol pe dedesubtul stratului de asfalt și spală agregatul care îl susține. Apa respectivă poate proveni din surse diferite, cauze naturale sau surse datorate activității antropice:
• Apa provenită din precipitații, din acviferele de adâncime mică sau din scurgerile de pe versanți.
• Apa care circulă pe văile formate de circulația apei pe acoperișul masivului de sare.
• Apa provenită din diferite surse antropice, precum avarierea conductelor orășenești de apă sau canalizare.

Surparea de teren din orașul Slănic Prahova nu este datorată unei activități seismice, iar în urma măsurătorilor seismice efectuate cu stații portabile nu s-au înregistrat microseisme datorate activităţilor naturale.
De asemenea, măsurătorile de rezistivitate electrică arată faptul că surparea actuală nu pare a fi cauzată de fenomene de mare adâncime legate de prezența masivului de sare, însă pentru a prevedea din timp efectele distructive produse la suprafață de evoluția proceselor geologice invizibile caracteristice prezenței în adâncime a masivului de sare (coroborate cu tendința generală de tasare evidențiată de datele din Sentinel-2), se recomandă urmărirea evoluției în timp a acestor procese prin efectuarea unor măsurători periodice de rezistivitate electrică pe același amplasament şi extinderea investigațiilor pe un areal mai extins.